★★★★★☆☆☆☆☆
Teatru
Despre nepăsarea noastră de zi cu zi
Oana Stoica
„Nu mai ține linia ocupată” este o tragedie contemporană, cu personaje pe care le învinge destinul nefast.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Nu mai ține linia ocupată” este o tragedie contemporană, cu personaje pe care le învinge destinul nefast.
★★★★★☆☆☆☆☆
Toți autorii au încercat să traducă melancolia și anxietatea înaintării în vârstă într-un fel sau altul. În ultimul său volum de poezie, Simona Popescu a găsit, poate, cea mai cinstită metodă: în tăcere.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
★★★★★☆☆☆☆☆
După trei ani, Gaudeamus se întoarce (și, odată cu el, recomandările de carte făcute de Mihai Iovănel).
La o școală de meserii pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului sau din familii defavorizate, aceștia învață să devină brutari, bucătari, ospătari și horticultori.
În Brazilia zeci de milioane de oameni suferă de foamete. Membrii unei mișcări de muncitori agricoli sunt hotărâți să schimbe asta.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
În care se îmbină o recuzită comic-grotescă, de factură Grand-Guignol, cu scene bucolice descriind frumusețile Munților Carpați.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Dmitri Miticov – „Dmitri: INTJ” (OMG, 2023) – este o explozie formală, care adună laolaltă registre lexicale și grafice dintre cele mai diverse.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
În ultimii ani, teatrul mondial a devenit tot mai inclusiv, dar sunt încă multe zone în care această deschidere este în curs de a se produce – cum este și cazul teatrului din România.
De doi ani de zile, o tânără jurnalistă și fotografă călătorește în toate punctele nevralgice de pe harta Ucrainei ca să ne arate războiul de la ea de acasă.
Un interviu cu Thorsten Gubatz, un „meloman, clarinetist și compozitor” care cu ajutorul canalului său de YouTube face ca muzica clasică românească contemporană să fie ascultată.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
Am fost la o expoziție unde am încercat să înțeleg cum simt nevăzătorii lucrările de artă.
Listă complet subiectivă de oameni din România care fac muzică și pe care cred că ar trebui să-i asculți.
Am rugat 9 oameni să vorbească despre acele părți ale corpului lor ce nu se încadrează în comun.
Începem toamna cu festival de teatru, festival vizual, festival multi-culti și festival cu manele în Ferentari. Plus BD, experimente, lansări și proiecte.
O echipă americano-română de cercetători încearcă să afle pe unde au trecut strămoșii noștri.
În recenzia numărului 2 din Iocan ziceam că prozatorii români sunt autobiografici și previzibili: o cred în continuare, dar recunosc că pe asta n-am văzut-o venind.
O povestire din volumul „Imperiul Pisicilor”, despre întrevederea unui prim-ministru cu un înger, care ar fi putut schimba istoria.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.