Film / Festival
Il cinema ritrovato 2024 (III): În lumina proiectoarelor
Victor Morozov
An de an, programul Il cinema ritrovato ia forma unui labirint în care fiecare căsuță ascunde descoperiri nebănuite.
An de an, programul Il cinema ritrovato ia forma unui labirint în care fiecare căsuță ascunde descoperiri nebănuite.
Citește un fragment din cartea: „În căutarea românului perfect”, de Marius Turda, o privire necesera asupra trecutului nostru eugenist.
Despre granițele fine pe care le atacă în noul său film, „Ext. Mașină. Noapte”, am vorbit cu regizorul Andrei Crețulescu într-o dimineață toridă de august din centrul Bucureștiului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am citit cele patru volume din seria „Olguța” a lui Alex Moldovan din mai multe motive. Principalul e că seria a avut mare succes. Un motiv secundar e că mă așteptam să-mi placă și mie. Cel puțin una dintre așteptări mi-a fost infirmată.
Citește un fragment din volumul lui Edward J. Watts, o explorare a modului în care creștinismul a schimbat viața în Imperiul Roman.
30 de explorări pe tema granițelor, în ediția de Scena9 creată la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Au contribuit 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Terminasem de citit „Căutătorul de comori”, romanul lui Daniel Roxin, cu câteva zile înainte ca știrea furtului unor artefacte mai mult sau mai puțin dacice dintr-un muzeu din Olanda să devină globală. O simplă coincidență, s-ar zice. Dar după o astfel de carte cine mai crede în coincidențe?
O sufragerie e o sufragerie e o sufragerie. Dar întotdeauna va fi mai mult de atât. Ne-o arată cea mai recentă expoziție de la Rezidența9, „Atâta s-a putut”. O expoziție despre greșeli, unde într-una dintre încăperi e amenajată o sufragerie.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
★★★★★☆☆☆☆☆
Regizorul Gabriel Sandu creează o poveste în jurul unui teatru de revistă aflat într-o criză administrativă și artistică, oferindu-i fiecărui personaj spațiu pentru explorarea problemelor personale care se conjugă într-o scanare a fenomenelor sociale contemporane.
★★★★★☆☆☆☆☆
Piesa Proorocul Ilie ficționalizează cazul lui Eliasz Klimowicz, documentat de Włodzimierz Pawluczuk, sociolog și cercetător al religiei, într-un studiu din 1974.
★★★★★☆☆☆☆☆
Alexandra Badea a revenit la TNB cu Secundar, al doilea spectacol creat aici după Exil, făcând trecerea de la investigarea unui sentiment general de dezrădăcinare pe fundalul traumei transgeneraționale la analiza mediului social din România contemporană.
AI-ul a infestat, ca un virus globalist de ultimă generație, fix genul muzical care se leapădă de Satana tehnologiei, predică întoarcerea la rădăcini ca răspuns la perversiunea sexo-marxistă și strigă „Tradiții adevărate” din toți algoritmii.
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
În „reședința cenușie” a județului Caraș Severin, doi reșițeni prin adopție țin în viață o sumedenie de micro-muzee, ce amintesc de cabinete de curiozități renascentiste.
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Noua carte a lui Iulian Bocai, scriitor, cercetător și colaborator Scena9, este o explorare a relațiilor dintre oameni, a sexualității și a modului în care ne mișcăm în lume. Citește un fragment aici.
Am fost la Timișoara să vedem cea mai amplă retrospectivă a lui Dan Perjovschi de până acum. L-am urmărit desenând pe pereți, urcat pe o scară metalică, și am încercat să înțelegem cum arată România ultimelor decenii prin ochii lui critici și lucizi.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
Am vrut să înțeleg ce am pierde dacă nu am mai avea Muzeul Geologic Național și ce putem învăța dacă-i trecem pragul. Așa am ajuns să descopăr „geologia ca un ou Kinder” și o echipă care face mari sacrificii pentru ca bucuria surprizei să poată exista în continuare.
Un volum care se uită critic la ultimii 11 ani din istoria României și la omul care a modelat-o.
Începe Târgul de carte Gaudeamus. Romexpo, pavilionul B2, de miercuri până duminică. Programul 10:00-20:00, intrarea gratuită. Iată câteva (zeci de) recomandări ale criticului literar Mihai Iovănel.
Pentru a doua săptămână din februarie am strâns câteva propuneri de ieșiri prin țară pentru toate stările posibile: iubire de sine, crush-uri timide, dragoste complicată sau pur și simplu dorința de a fugi de toată isteria cu Valentine’s Day.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.