Muzică / Muzician
Nicolae Brânduș – Omul de Foc, un compozitor devotat experimentului
Cristina Gârbea
Cu siguranță, irepetabil.
Cu siguranță, irepetabil.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Doi scriitori, doi jurnaliști și un regizor ne ghidează prin lista lungă de filme de la Cluj cu trei titluri pe care ei le consideră de neratat.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
De vorbă cu scriitoarea Alina Purcaru despre splendoare, feminism și maternitate.
Farmecul Târgului Gaudeamus stă tocmai în alăturarea de titluri-bombă și titluri-petardă, de scriitori importanți și veleitari veniți parcă cu circul. Iată recomandările unui critic literar.
Dăm o tură printre corpuri goale, așa cum și le-au imaginat 7 scriitori români.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Doi jurnaliști merg la Festivalul de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta” la Mizil, unde descoperă arta prea puțin documentată a duelului epigramistic.
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
30 de articole pentru 30 de ani. În numărul 2 al revistei Scena9 pe hârtie, am privit către cele mai importante schimbări pe care le-au adus primele decenii de după căderea comunismului și sosirea capitalismului.
„Revista asta e un test,” scriam în 2018, când am lansat primul număr de Scena9 pe hârtie. Am invitat câteva zeci de jurnaliști, ilustratori, fotografi, designeri, scriitori, regizori să schițeze harta culturală a țării și a lumii din acel moment.
30 de explorări pe tema granițelor, în ediția de Scena9 creată la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Au contribuit 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
Citește un fragment din romanul lui Tan Twan Eng, nominalizat la Booker Prize 2023. O poveste bazată pe pe evenimente reale despre colonialism, prietenie, dragoste și rasă.
Am săpat în arhive ca să aflu cum se vorbea despre droguri în presa românească interbelică, de la reportaje printre contrabandiști de stupefiante la sugestia că jurnaliștii ar trebui să încerce cocaina.
Numărul 4 din Scena9 pe hârtie a fost creat în pandemie. Înseamnă 34 de feluri de-a supraviețui, în cuvinte, ilustrații și fotografii, semnate de jurnaliști, scriitori, artiști, filosofi și cercetători.
La patru ani de la declanșarea războiului total în Ucraina, citește un scurt fragment din volumul „Scrisori de dragoste și de război”, o corespondență emoționantă dintre scriitorul-soldat Pavlo Matiușa și soția sa, Viktoria, refugiată alături de cei patru copii ai cuplului.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Proiectul Hail Mary” e un SF plin de suflet, ca scos din vremurile bune, pentru vremuri mai puțin bune. Poate într-un sens rău?
O expoziție momentan inaccesibilă publicului, asumată nu de unul sau mai mulți curatori, ci de o instituție diplomatică de stat, ridică întrebări despre folosirea artei ca vehicul pentru narațiuni politice.
De Ziua Culturii Naționale, câteva răspunsuri de la tineri despre relația lor cu artele & cunoașterea, adunate la firul ierbii din sate și orașe mari & mici. Un antidot care să ne arate că tinerii români de azi nu pot fi descriși după un portret robot unic creat din stereotipurile pe care le vedem în media sau social media.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Pentru sistemul medical românesc, oamenii care-și trăiesc ultimele clipe devin adesea obiecte. Părinții și bunicii noștri merită finaluri mai demne, cu mai puțină durere și mai multă empatie.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.