Am stat de vorbă cu unul dintre cei mai importanți scriitori ai lumii despre despre scrisul ca unealtă în viața de zi cu zi, despre îmbuibarea cu informație și cum să facem exerciții de bunătate într-o lume a polarizării.
Zona nouă a continuat să facă ce a făcut mai bine din 2015 încoace: un festival fresh și exemplar, care ne pune pe harta world literature.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
O discuție cu două tinere cititoare despre seria anime „Bungou Stray Dogs”, care convinge (pre)adolescenți din toată lumea să se apuce de citit clasicii literaturii universale.
Un atac cu rachete rusești asupra unei pizzerii din Kramatorsk ucide 13 persoane, printre care și scriitoarea ucraineană Victoria Amelina. Printre supraviețuitori se află și scriitorul columbian Héctor Abad Faciolince. Experiența devine nucleul volumului „Acum și în ceasul morții”, o carte despre război, memorie și responsabilitatea martorului.
Un dialog de la distanță cu chilianul Benjamin Labatut, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani. Despre limitele misterioase ale cunoașterii, dansul adevărului cu ficțiunea, inteligența artificială și nevoia de a păstra în noi zone nedescoperite.
O echipă americano-română de cercetători încearcă să afle pe unde au trecut strămoșii noștri.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cronica unei expoziții interesate de problemele reale pe care le ridică producția de povești și imagini despre noi și despre ceilalți.
S-a lansat a doua ediție a rezidențelor Fresh Start de la Reactor. I-am întrebat pe cei care au luat startul anul trecut în actorie, regie, scenografie, dramaturgie cine sunt și unde se află acum pe traseu.
Am citit „Autobiografia lui Charles Darwin” și-am ales câteva fragmente din viața celui care, atunci când fura fructe-n copilărie, habar n-avea c-o să revoluționeze lumea.
Cum arată probabil cea mai scumpă expoziție de artă contemporană din istorie și cel mai important eveniment din lume dedicat artelor vii.
Povestiri despre viitor, un festival de film online, un serial cu subteranele istoriei și unul cu supereroi sângeroși, și lucrările unui artist născut sclav pe o plantație de bumbac.
Trăim în epoca Facebookului, deci a pisicilor. Cats everywhere. Iată câțiva precursori ai pisicilor lui Alex Tocilescu.
Despre adolescență, teatru și violență într-un oraș mic din România.
Vânători de fildeş de mamut în Siberia, un culegător de miere sacră din Nepal sau un mexican care locuieşte în deşert după ce l-a dezamăgit omenirea.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
O lume aproape invizibilă trăiește în paralel cu agitația Bucureștiului, în crăpăturile clădirilor, prin cimitire și parcuri, peste acoperișuri.
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Un program de topit zăpada și inimile, de la „muzici țigănești” la jazzuri englezești, de la teatru, film și fotografie despre lumea de azi, la cărți despre lumea de ieri.
Sensul vieţii în societatea contemporană se poate, atunci, şi el exprima foarte simplu: să muncim ca roboţii şi să consumăm ca sparţii.
O călătorie în care am învăţat că jumătate din Delta Dunării este ceva mai tânără decât ne aşteptam şi că pericolele iminente care ne pasc din cauza neglijenţei umane sunt mult mai mari decât cele care au dus la extincţia dinozaurilor.
O fotografă din Sankt Petersburg documentează poetic refacerea naturii după distrigerea războaielor.
Am stat de vorbă cu seniorii din Cișmigiu, despre cea mai frumoasă parte a vieții, care, inevitabil, se pierde.
În Crimeea, o centrală nucleară care n-a funcționat niciodată adună în jurul ei oameni care au alunecat printre crăpăturile societății.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
