Filosofie / Carte
Violență și animalitate
Iulian Bocai
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
De un an și jumătate, o bună parte din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează împotriva conducerii, pe care o acuză de abuzuri și încălcarea unor drepturi.
După doi ani de conflict intern, orchestra deja scindată a Filarmonicii din Sibiu pierde nouă muzicieni. Aceștia se numără printre artiștii care au protestat vocal împotriva conducerii Filarmonicii, care din 2023 refuză să semneze contractul colectiv de muncă. Acest refuz, spun sindicaliștii, a dus la suprasolicitare și a impus un climat de muncă toxic. Concedierea celor nouă a fost decisă într-o ședință online a Consiliului Județean, fără consultarea artiștilor și fără a le permite acestora să participe sau să ia cuvântul, sub pretextul reorganizării și al economisirii banilor.
Cronică: „Zaraza”, biografia romanțată a lui Cristian Vasile, tipul responsabil de hiturile „Bambina mea” și „Mă veți erta coniță”.
Săptămâna viitoare începe o nouă ediție a programului „Éducation à l’image”. Formatorii ne spun de ce-i așa de importantă educația cinematografică.
A apărut numărul doi al revistei de proză scurtă „Iocan”. Ai de citit din ea cel puțin 8 texte bune și foarte bune.
Concurența lansărilor este nemiloasă, iar publicul se îngrămădește ca-n autobuzele din ceaușismul târziu
Cum e să traduci o carte de Charles Bukowski, ale cărei povestiri citite în era Trump ne întorc în America sordidă și cinică a periferiilor, din era Nixon.
Avem 5 întrebări. Răspund 3 nominalizați la Premiile Gopo.
Am adunat câțiva dintre oamenii NexTului pentru o ultimă tură de filme&amintiri. I-am rugat pe spectatori și pe organizatori să spună care e scurtmetrajul lor preferat din toți anii de festival.
Săptămâna asta e despre iubire, nostalgie și jazz.
Temele temerile Bienalei de anul acesta au de-a face cu deşeuri şi încălzire globală, apocalipsă „reziduală”, incomunicabilitate în reţeaua digitală, amurgul civilizaţiei occidentale și primejdiile din cutia Pandorei AI.
În mod tradițional, săptămâna asta din noiembrie e a cititului. Din pricina târgului de carte Gaudeamus, dar și a tuturor evenimentelor din oraș legate de cărțile proaspăt lansate.
În ultimii patru ani, George Mieluș mers la zeci de concerte, să-i fotografieze pe muzicienii underground din România înainte și după ce ies de pe scenă.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Un fotograf documentează munca taxidermiștilor din România, unde meseria de a conserva animalele după moarte e foarte rar întâlnită.
Am dat o fugă până la studioul lui Cătălin Cristuțiu, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici monteuri de film de la noi, și am vorbit despre traseul lui din ultimii douăzeci de ani, despre cinema & lunga lui colaborare cu Radu Jude.
Un interviu despre cum poate natura să devină parte din munca artistică.
Reactorul clujean seamănă cu unul nuclear, activitatea este continuă, generează energie și un oarecare pericol pentru formatele teatrale înțepenite.
Conferențiarul în filosofie Cristian Iftode scrie despre întâlnirea cu Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.
Cum ne uităm la inteligența artificială, „sinele” sau individualismul în contemporaneitate.
Teatrul „Andrei Mureșanu” duduie de spectacole ale unor regizori cu estetici și stiluri de lucru care provoacă trupa şi o ţine în priză.
Două spectacole (și) despre familie, Bestiar la Metropolis și Viață bună, la Teatrelli într-o vreme în care lumea e prinsă într-un vortex de schimbări esențiale, își dovedesc, mai mult sau mai puțin, viabilitatea prin modul în care abordează tema.
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.