O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
I-am rugat pe cei care ne-au ajutat să transformăm Revista Scena9 #3 în realitate, dar și pe câțiva dintre colaboratorii noștri, să ne spună ce le-a furat anul care tocmai se încheie.
Un medic și fiica ei de 12 ani au creat un clip despre vaccinul anti-COVID-19. Laura Ghibu crede că e foarte important ca autoritățile să răspundă cu răbdare tuturor întrebărilor.
Poeme-protest, strigăte, iubire, despărțiri & familie, la a doua ediție a festivalului de arte queer Art200.
★★★★★☆☆☆☆☆
Artistul Mihnea Mihalache-Fiastru revine cu „ȘPEC”, o proză despre jurnalismul senzaționalist al anilor 2000.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
Cum e posibil ca un om să facă ceva ce nu este în niciun fel palpabil în interesul său propriu, doar de dragul altora?
L-am reîntâlnit pe Yury Kordonsky la Timișoara, unde a avut premieră la Teatrul German de Stat cu Dragonul de Evgheni Schwartz chiar în zilele în care armata rusă a atacat Odesa, orașul său natal.
Farmecul Târgului Gaudeamus stă tocmai în alăturarea de titluri-bombă și titluri-petardă, de scriitori importanți și veleitari veniți parcă cu circul. Iată recomandările unui critic literar.
În care un cercetător explică și demontează cele mai răspândite neadevăruri despre vaccinurile „ucigașe” împotriva COVID (și ne dă și câteva sfaturi cu privire la conspirații).
Noii Cititori află cum au fost anii ’90 în România citind „O istorie cu gust de kiwi”, o poveste despre o elevă care urmărește atent transformările aduse de Revoluție la școală, pe stradă și acasă.
În primul episod al seriei „Schimbări climatice” îi întrebăm pe puținii pescari rămași în Jurilovca, o localitate din Delta Dunării, cum le schimbă natura viața și munca.
Am vorbit cu actrița Ilinca Manolache despre teatru limitele lui și Insula Iubirii, societate și TikTok, misoginie și violență banalizată, dar și despre rolul ei în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”.
Un scurtmetraj documentar despre luptele cetățenilor pentru a opri distrugerea unei părți semnificative din Parcul IOR, aflat în sectorul 3 al Bucureștiului. Miza celor care s-au adunat să apere parcul are însă bătaie mult mai lungă: codul urbanismului e supus constant presiunilor din partea dezvoltatorilor imobiliari, care vor reguli mai slabe, pentru a putea construi cu ușurință în spații verzi.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
De-a lungul timpului au primit amenințări cu moartea, zeci de mesaje de hărțuire, atacuri la persoană, bullying, comentarii misogine sau care le invalidau munca. Și toate acestea doar pentru că-și făceau meseria.
E greu de găsit azi un cuvânt care să producă mai multă polarizare socială decât „progres”. Recent, liderii Partidului Social Democrat au căzut chiar de acord să-l scoată din statutul lor. Care a fost însă traseul acestui concept în istoria gândirii?
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
12 chestii care ne-au făcut curioși săptămâna asta: festival de film făcut de liceeni, poezie, noapte albă la muzeu și matematici simpatice.
Pe Calea Victoriei, la numerele 33-35, se deschide o poartă către anii ‘90.
În plin sezon de festivaluri, te-așteaptă o săptămână plină, cu cel puțin 15 chestii de neratat.
„Voi fi acelaşi puştan de 22 de ani cu ochi candizi şi suflet în gât. Pentru că nu mi-e frică. Şi mi-e frică că nu mi-e frică.”
Mulți oameni folosesc azi ideea de jurnalism narativ, deși nu stăpânesc conceptul.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
