★★★★★☆☆☆☆☆
Carte / Istorie
Viața lui Nae Ionescu
Mihai Iovănel
Tatiana Niculescu scrie despre Coroană, Biserică și mișcarea legionară. Cea mai recentă biografie publicată de ea poate fi văzută ca o sinteză a cărților anterioare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Tatiana Niculescu scrie despre Coroană, Biserică și mișcarea legionară. Cea mai recentă biografie publicată de ea poate fi văzută ca o sinteză a cărților anterioare.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am plecat singură cu trenul din România în Ucraina, ca să fug de mine. Întâlnirea cu un supraviețuitor al Gulagului m-a ajutat să înțeleg că nu fuga e calea.
O carte proaspăt apărută spune cu forță povestea vieții lui Friedrich Nietzsche, unul dintre cei mai influenți gânditori din istorie, deopotrivă detestat și adorat.
Dacă tot nu prea plecăm în concedii anul ăsta, hai la concerte și documentare de la One World Romania.
În doar 10 zile, breasla actorilor s-a mobilizat într-un mod fără precedent.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Printre rapoarte și turnătorii, arhivele fostei Securități conțin numeroase fotografii din operațiunile de filaj. Imaginile menite să susțină vinovății, din perspectiva regimului comunist, dau amploarea unei epoci a iscodirii.
Astăzi și mâine poate fi vizitată la Rezidența BRD Scena9 expoziția Mamă/Fiică, o colecție de portrete realizate de fotojurnalistul Bogdan Dincă, însoțite de fragmente audio din timpul discuțiilor dintre cele 14 cupluri de fiice și mame.
Peste vară am luat cu noi pe drumuri, la plajă și în bagaje cele mai noi nonficțiuni pe care ni le-am ales din lista prietenilor de la Cărturești.
Citește prima parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
Citește a doua parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
O poveste a filosoafei, dincolo de miturile care o înconjoară.
O conversație despre rolul imaginilor de arhivă în cadrul memoriei colective.
O cercetătoare în istoria recentă a României, născută la rândul ei în anii '70, explică de unde vin „decrețeii”, ce se ascunde în spatele termenului – și de ce avem în continuare nevoie de el.
Cine se zbate ca Bucureștiul să devină un oraș mai sigur - pentru pietoni, dar și pentru șoferi - și de ce mor oameni în războiul ăsta?
Povestea compozitorului Leoš Janáček, „prima dragoste” muzicală a scriitorului Milan Kundera.
Trei mame curajoase au scris scrisori pentru copiii lor LGBT+ - declarații de iubire, dar și strigăte de luptă pentru familii LGBT+ vizibile în România.
„A fi într-o relație înseamnă să te ții de mână cu persoana iubită și să-i rostești numele. Atunci ea va rosti numele tău. Pe urmă tu vei rosti numele ei. Și tot așa. Uneori schimbați poziția mâinilor.”
O scriitoare și trei cronicare tinere participă la o discuție cu autoarele romanului grafic „Haiku Siberian” și învață că până și în cele mai întunecate perioade oamenii cântă, se îndrăgostesc, scriu și găsesc motive pentru care să fie fericiți.
„Fata revoluționară Utena” e un anime clasic, despre identitate și sexualitate, dueluri, trandafiri, foarte mulți trandafiri, și sfârșitul lumii.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
Timp de aproape o jumătate de an, autorități, martori și o familie îndoliată din Ucraina s-au chinuit să afle adevărul despre moartea Victoriei Roșcina (27 de ani), jurnalistă deținută ilegal și ucisă în Federația Rusă.
„Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” aduce în prim-plan trei personalități marcante ale pianisticii românești: Dinu Lipatti, Mîndru Katz și Radu Lupu. Evenimentul propune o întâlnire între artă și istorie, între memoria celor trei artiști forțați să plece din România și prezentul celor care îi redescoperă astăzi.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.