Arte / Arhivă
Altă mămăligă
Ioana Cîrlig, Vlad Odobescu
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
O jurnalistă petrece trei săptămâni într-un sat din nordul României, care se micșorează și îmbătrânește, odată cu oamenii lui.
De vorbă cu Lana Bastašić, o tânără scriitoare născută în fosta Iugoslavie, recent tradusă în România, despre politica din literatură, războaie și poezie.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Am vorbit cu scriitorul care face umor la „Cațavencii” și am scris împreună despre el, inspirați de „Extraconjugal”, romanul pe care l-a publicat recent la Polirom.
Despre școala de arte din România și lucrurile de care ai nevoie ca să devii artist în lumea lui 2019.
Am derulat ultimele două decenii, în căutarea unor lucrări de arte vizuale, filme, muzici și cărți față de care Biserica Ortodoxă Română sau diferite organizații religioase au reacționat cu vehemență.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
În speranța că va deveni un avertisment împotriva urii, un muzeu memorial face tot posibilul să împiedice dispariția unor obiecte care au supraviețuit uneia dintre cele mai mari orori ale umanității.
La 30 de ani poți suporta o zi toridă: transpiri și mergi mai departe. La 70, însă, dacă ai probleme cardiace, locuiești singur, nu-ți permiți aer condiționat și stai la ultimul etaj, aceeași zi îți poate amenința sănătatea și chiar viața. Pe măsură ce România îmbătrânește, iar verile devin tot mai fierbinți, diferențele dintre cei ce se pot proteja și cei ce nu pot devin tot mai importante. Cum ne pregătim pentru ele?
Am vorbit cu scenografa Iuliana Vîlsan despre regizorii Radu Afrim, Mihai Măniuțiu și Radu Jude, dar și depre concretețe, flexibilitate și rigoare.
Citiți trei texte ale lui F. Brunea-Fox, unul dintre cei doi tați fondatori ai reportajului românesc, despre viața Bucureștiului interbelic. Reportajele lui publicate între 1927 și 938 au apărut de curând la Polirom.
Ion Barbu consideră Petrila un laborator viu. Odată cu moartea minei, joaca sa artistică poate fi o salvare pentru oraș.
Am pus pe-o hartă manifestările cultural-artistice anunțate în diferite localități și am stat de vorbă și cu o parte dintre organizatori, ca să vedem de ce-s importante evenimentele de felul ăsta.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Cum e să organizezi de 21 de ani cel mai mare festival de film din România?
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
În ultimii 10 ani, aproape o mie de delfini au fost găsiți eșuați pe plajele românești. Ca să înțelegem de ce, am vorbit cu activiști, cercetători și pescari. + O vizită la Delfinariul din Constanța, unde lucrează doi delfini imigranți.
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Fotograful Petruț Călinescu și jurnalista Ioana Călinescu documentează viața la periferia capitalei, în noile ansambluri rezidențiale și vechile stâne, printre campioni columbofili și morminte ale animalelor de companie.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.