Film / Cinema
În afara sălilor
Dragoș C. Costache
Într-o epocă în care avem cu toții acces acasă la filme high definition, de ce ar mai merge cineva la cinema?
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Într-o epocă în care avem cu toții acces acasă la filme high definition, de ce ar mai merge cineva la cinema?
Timp de aproape un an am documentat echipa de judo formată din tineri cu nevoi speciale, creată de Asociația Autism Baia Mare.
Citește două poezii din volumul „Restul” - prima carte dintr-o trilogie semnată de Svetlana Cârstean.
Extremismul s-a normalizat, s-a mutat dinspre margine spre centrul sistemului politic, devenind atât de seducător încât este emulat și de lideri politici ai partidelor coaliției guvernamentale. Una dintre schimbările fundamentale care a contribuit la acest reviriment e transformarea sferei publice. Astăzi, prin digitalizare, social-media și inteligență artificială, avem o nouă sferă publică, preponderent digitală.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
Ce înseamnă reprezentare politică când politicianul jignește, instigă și denigrează? Dacă deputatul AUR Mihail Neamțu reprezintă cetățenele și cetățenii, ce valori și interese reflectă acest tip de reprezentare?
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
★★★★★☆☆☆☆☆
Într-un format performativ nonconformist și provocator, Expuși vorbește abrupt despre noi astăzi, despre ceea ce ne transformă și despre răul din noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Creat de Leta Popescu la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, spectacolul „Regina nopții” urmărește perimarea unui model de familie, localizat pe un teritoriu pe cale de dispariție, la sat.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
★★★★★☆☆☆☆☆
A fost nevoie de maestrul Bong Joon-ho pentru ca Hollywoodul să ne ofere iarăși un spectacol grandios și, în același timp, coerent. Raportat la starea ambientală a industriei cinematografice, „Mickey 17” e o revelație.
De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Spoken word incisiv și beaturi industriale, techno, dream pop și sensibilități hauntologice, hedonism și dans, o călătorie muzicală prin Anatolia și nostalgii britanice cu estetici indie lo-fi nouăzeciste.
Când vorbim despre seria „Adolescence”, poate că îngrijorător nu e atât subiectul său, ci faptul că am ajuns să avem nevoie de o recomandare a algoritmului Netflix ca să discutăm despre el.
Două adaptări big budget recente ilustrează două moduri diferite de a greși o adaptare, din nefericire prea comune în ultimii ani.
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
În goana de a moderniza orașul, unul dintre sectoarele capitalei a decis să scape de florăresele sale, fără drept de apel. În „luna femeii”, ironia este amară: florile, efemere și prețuite, sunt mai respectate decât mâinile care le aranjează.
Un interviu cu scriitoarea franceză Neige Sinno despre puterea scrisului de a scoate răul lumii la lumină și de a căuta o vindecare. Romanul său, Tristul tigru, în centrul căruia se află experiența de abuz sexual la care Sinno a fost supusă în adolescență, a fost tradus recent de poeta Svetlana Cârstean la Editura Trei / Anansi.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Queer”, adaptarea lui Luca Guadagnino după Borroughs, e un totem alcătuit din imagini febrile care, uneori, parcă prind viață.
Reclaiming Post-Industrial Futures explorează situri uitate ale patrimoniului industrial din România, privindu-le ca spații potențiale de colaborare și regenerare comunitară.
Curatoarea Adriana Blidaru a adus arta contemporană în peisajul natural al salinei de la Târgu Ocna, mai departe de centrele în care aceasta e expusă de obicei și mai aproape de un public care nu a mai avut contact cu ea
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
