Ce fel de istorie a României tipărește Primăria București pentru elevi? Am aruncat un ochi critic peste cărțile tipărite pe bani publici în proiectul „Centenarul Marii Uniri Explicat Tinerilor”.
O cercetătoare în mobilitate urbană ne ajută să înțelegem numeroasele moduri în care infrastructura pentru biciclete poate îmbunătăți viața în orașe.
O profesoară de română din Șomcuta Mare îi învață pe străinii care caută azil în țara noastră cum să ne vorbească limba. La schimb, ei o ajută să descopere noi lumi.
Cazul Jeffrey Epstein este relevant pentru mediul academic și pentru știință, nu pentru ceea ce ar fi „produs” intelectual, ci pentru că ilustrează într-o manieră brutală felul în care banii privați, capitalul social și conectarea la rețelele de influență pot pătrunde în ecosistemul academic și îl pot modela din interior.
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
La Jazz in the Park, am stat de vorbă cu Lisa Simone despre cum și-a găsit drumul în muzică la mai bine de 40 de ani, după un ocol în Forțele Aeriene Americane și pe Broadway. Dar mai ales despre cum a reușit să facă pace cu moștenirea lăsată de mama ei, legendara cântăreață și activistă Nina Simone.
Am mers pe urmele celebrei fotojurnaliste de origine americană Lee Miller (1907–1977), ca să înțeleg mai bine moștenirea vizuală pe care ne-a lăsat-o. A fost model, fotografă de modă & suprarealistă, un spirit neînfricat atunci când a ales să meargă pe front și să documenteze atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial pentru revista „Vogue”.
Am vorbit cu ilustratoarea timișoreană despre de toate, de la proteste la Sfântul Duh, de la Balamuc la Norma Globulară.
Am stat de vorbă la București cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”, care colindă lumea întreagă de mai bine de un an și jumătate, înarmați cu cea mai eficientă apărare a identității lor – muzica.
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
Mă uit la filme încă din copilărie, dar niciodată nu m-am gândit la ele ca la niște forme de vindecare. Câteva zile la Cinema Hora, un forum internațional organizat la Chișinău, m-au făcut însă să privesc îndeaproape filmul ca instrument de educație, reziliență și terapeutic.
O fabrică din Baia Mare ține pe linia de plutire mii de familii și ascunde fisurile adânci ale unei lumi în reindustrializare. O poveste despre frica de viitor și dependență economică, amplificate de mesajele iresponsabile ale politicienilor.
Construită de 16 artiste și artiști gen Z din România, cu sprijinul a opt mentori din generații mai mari, expoziția de artă contemporană „Brain Bloom” de la Malmaison îndeamnă vizitatorii să exploreze cum se rescrie identitatea atunci când memoria transcende marginile trupului.
În timp ce România vota împotriva Europei, georgienii, care susțin aderarea la UE și NATO în proporție de aproximativ 80%, au ieșit în fața Parlamentului pentru a-și revendica viitorul, garantat de Constituție.
Ce mai înseamnă 8 martie și pentru cine? Le-am pus această întrebare câtorva dintre adolescentele cu care lucrez în ultima vreme. Unele mi-au spus că pentru ele nu înseamnă nimic. Altele au scris cu forța, duioșia și vulnerabilitatea cu care doar niște tinere o pot face.
O tânără cercetătoare albaneză în România explică de ce familia Trump, păsările flamingo și un protestatar târât pe jos au scos mii de oameni din case, în cea mai importantă revoltă civică a Albaniei din ultimii ani.
21 dintre cei mai buni jurnaliști din România, nominalizați anul ăsta la Premiile Superscrieri, îți spun care a fost cel mai bun sfat pe care l-au primit legat de meseria lor.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, 6 adulți au citit 10 cărți minunate pentru copii, sub pretextul că ar căuta cadouri de Crăciun.
În vara lui 2021, douăsprăzece artiste s-au întâlnit la București și au petrecut o vacanță locală. Șase luni mai târziu, o expoziție le readuce împreună, într-un dialog vizual despre ce a însemnat Staycation pentru ele.
O expoziție de la FABER, un centru cultural independent din Timișoara, aduce laolaltă designeri și ingineri și îi provoacă să creeze artă pornind de la economia locului.
Timp de o săptămână, 20 de apropiați ai artelor din toate colțurile lumii au explorat la Școala curatorială de toamnă întrebări despre ce mai înseamnă o expoziție, despre provocările curatoriatului contemporan și relațiile sale cu tehnologia.
Gilbert Costache, model și actor rom stabilit în SUA, pregătește un roman autobiografic. De Ziua Rezistenței Romilor publicăm un fragment din acest roman, un capitol care se uită la cum a scăpat bunica sa de deportare.
Un dialog cu un superstar al literaturii cubaneze. Despre luptele sale personale cu și pentru scris, despre utopii egalitariste și șansele unui proiect socialist.
Pe fondul unui internet sufocat de slop, succesul fulminant al artistei Lolita, creată cu ajutorul inteligenței artificiale, scoate la lumină dileme despre autenticitate, etică și apropriere culturală în arta asistată de IA.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
