Carte / Timp Liber
Echo – sunetul cărților
Mihai Iovănel
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
În anul aniversar 15, când Noaptea Albă a Galeriilor este pentru prima dată în format online în orașul în care s-a născut, București, trecem în revistă cum s-au simțit primele 14 nopți albe petrecute în galerii.
Un eseu despre distopie & pandemie inspirat de expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului” (@ Rezidența BRD Scena9).
„Dolce far niente” (1998) este unul dintre cele mai exotice filme făcute vreodată de un regizor român – „exotice” în sensul de plasat departe, foarte departe de terenul pe care regizorul operează de obicei.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Cum e să organizezi de 21 de ani cel mai mare festival de film din România?
BETA a instalat în Piața Traian din Timișoara un „gazon pe bune”, ca să aducă laolaltă oameni din comunitate și tot felul de intelectuali, într-un meci democratic de fotbal.
Anul ăsta retrospectiva anului e personală și generoasă: am invitat prietenii și familia Scena9 să ne spună cu ce descoperire culturală din 2022 fac pasul către următorul an.
De unde și până unde au ajuns unii români să creadă că vaccinurile anti-COVID te omoară subit? Un cercetător explică.
Un dialog cu scenaristul și regizorul aflat la debutul său în lungmetraj de ficțiune, „Spre Nord”: despre jurnalism, opțiuni estetice și despre tema principală a filmului, întâlnirea cu necunoscutul.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel puțin în România, teatrul nu a fost suficient de prezent în realitatea spectatorilor săi.
★★★★★☆☆☆☆☆
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
Muzica trap românească e populară de cel puțin zece ani, dar abia acum, după ce Gheboasă a urcat pentru prima dată pe scenele festivalurilor mainstream, s-a creat un scandal național în jurul versurilor vulgare.
Prima lecţie stoică e, atunci, chiar aceasta: să înţelegem ce stă cu adevărat în puterea noastră să facem, în fiecare situaţie de viaţă.
Gânduri din primele zile ale Festivalului George Enescu. Cum s-au auzit violoncelistul Gautier Capuçon, pianistul Pierre-Laurent Aimard, violonista Patricia Kopacinskaia sau instrumentiștii din Ensemble Intercontemporain.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacol explicit militant feminist, Apocalipsa gospodinelor este o combinație explozivă de istorii personale, ale artistelor și nu numai.
Am stat de vorbă cu Alex Calangiu, actorul craiovean care joacă rolul principal în „Libertate”, cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu.
★★★★★☆☆☆☆☆
Magyrosaurus Dacus este un spectacol unic în România prin modul în care jonglează cu documentarea și arhivele.
★★★★★☆☆☆☆☆
Premiera din debutul noului festival de la Teatrul Excelsior X-FEST, Două ore cu pauză marchează revenirea Gianinei Cărbunariu după mulți ani într-un teatru bucureștean.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Facebook, după cum o spun mulți autori din „Viața pe Facebook”, este un dușman cam în aceeași măsură în care este și un prieten.
Spectacolul „Oameni și arme” de David Schwartz documentează viața oamenilor din Cugir, cât de bine se trăia din producția de arme înainte de Revoluție și care este soarta orașului astăzi.
După publicarea unei investigații care arată abuzurile unui profesor de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, am ales să i repovestim în formă ilustrată, pentru că sperăm s-o facă să circule cât mai departe
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.