E greu de găsit azi un cuvânt care să producă mai multă polarizare socială decât „progres”. Recent, liderii Partidului Social Democrat au căzut chiar de acord să-l scoată din statutul lor. Care a fost însă traseul acestui concept în istoria gândirii?
Un atac cu rachete rusești asupra unei pizzerii din Kramatorsk ucide 13 persoane, printre care și scriitoarea ucraineană Victoria Amelina. Printre supraviețuitori se află și scriitorul columbian Héctor Abad Faciolince. Experiența devine nucleul volumului „Acum și în ceasul morții”, o carte despre război, memorie și responsabilitatea martorului.
Scriitorul Rashid Khalidi se uită la 100 de ani din istoria Palestinei analizând sașe episoade majore prin care a trecut acest popor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Trecut relativ discret prin sălile noastre, noul film regizat de Kristoffer Borgli, „The Drama”, presară mugurii unei noi nevroze prin căminul plin de armonie al clasei creative de azi, apoi privește de pe margine la tămbălăul absurd iscat în urma sa. Atenție, cronica asta conține spoilere!
Un dialog cu regizorul Johan Grimonprez despre neocolonialism și corporatocrație, despre politică și iubire și despre evoluția umană prin împărtășire.
„Curtea interioară a vecinului” de Mariana Enriquez e o proză scurtă îmbibată de căldura și halucinația Buenos Aires-ului, despre un cuplu nefericit, mutarea într-o casă nouă și un pitic-pisică.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Notes on a Landscape” scrie istoria artei contemporane din România, într-un târg al cărui model care deschide discuții importante despre artă și bani în 2017.
Am întrebat unsprezece scriitori, artiști, jurnaliști și activiști cum văd lumea lui 2016 și de ce se tem cel mai tare în 2017.
Peter Freuchen a fost pionier în explorarea Arcticului, antropolog și scriitor. Cartea în care își povestește aventurile aiuritoare a apărut de curând în România.
Am fost la Kiev în săptămâna dinaintea alegerilor prezidențiale din Ucraina, ca să înțeleg ce e cu identitatea națională și naționalismul la vecinii noștri și ai Rusiei lui Putin.
Am stat de vorbă cu Delia Grigore, profă de romani și activistă, despre segregare, discriminare și ce-i învățăm pe copii despre ură.
M-am dus la Iași ca să iau pulsul scenei literare din România și m-am întors cu bagajul plin: poezii inedite, 4 romane bune și un muzeu posibil, memorabil.
Bucharest Housing Stories îți explică locuirea în capitală, din ghetou la vile de lux, cu documentare online și studii antropologice.
Am stat de vorbă cu unii dintre cei mai importanți actori din „Game of Thrones” despre cei 8 ani intenși de lucru la unul dintre cele mai mari fenomene de TV-ficțiune.
Sinuciderea directoarei Muzeului Iulia Hasdeu din Câmpina a redeschis discuțiile despre încărcătura mistică a locului. Am fost la castel, ca să explorăm istoria familiei Hasdeu și să aflăm cine a fost directoarea Jenica Tabacu.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Sau: „Ce căuta Michael Jackson la Piața Romană" / „De ce-a rămas pantera neagră la casă"
De vorbă cu Molotov Cocktail, trupa înființată în frenezia rebelă din New York-ul anilor '90 de un român fugit în Vest înainte de Revoluție.
Ne-am dat seama că știm prea puține despre literatura din vecini, așa că am citit autori din Serbia, Croația, Bosnia, Albania, Bulgaria și Slovenia.
Am făcut o călătorie prin viața și munca regizorului independent David Schwartz, din Maralya până-n Arimania.
Adrian Damian are 32 de ani și a lucrat la 40 de spectacole, pentru toate teatrele naționale din România.
Dacă tot vin Sărbătorile și ne îmbătăm cu mult drag pentru ceilalți, am ales fiecare câte-o carte pe care-am face-o cadou de Crăciun.
E timpul să domesticim eșecul și să-l plasăm acolo unde îi e locul: în esența a ceea ce suntem.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
