★★★★★☆☆☆☆☆
Carte / Hituri
Houellebecq în deșertul realului
Mihai Iovănel
„Realism depresiv”, sex, misticism și horror, se amestecă toate în „Serotonină”, cel mai recent roman al autorului francez.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Realism depresiv”, sex, misticism și horror, se amestecă toate în „Serotonină”, cel mai recent roman al autorului francez.
Am fost o fată care a făcut toată viața scufundări în biblioteca pregătită special de tatăl ei. Mai întîi cărțile le-a cumpărat numai el. Apoi și eu, tot mai multe și tot mai altfel.
La Bookfest, am stat de vorbă cu Sarah Perry, una dintre cele mai apreciate scriitoare britanice ale momentului.
★★★★★☆☆☆☆☆
La sfârșitul lunii iunie, se va juca la București spectacolul „Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba”, regizat de Eugen Jebeleanu și prezentat în cadrul programului România - Franța 2019.
Eminescu a avut parte de o posteritate agitată: a fost înhămat la căruța tuturor ideologiilor care au traversat România și a fost abuzat de diverși cetățeni care l-au transformat în simbol.
Istoria neștiută a „țărilor socialiste prietene” e scoasă la lumină de o cercetătoare americană în istoria URSS. Ce ne mai poate învăța socialismul astăzi?
Manager cultural din anii '90, Pauline Hadaway vorbește despre rolul pe care l-a jucat arta în pacificarea Irlandei de Nord și rolul pe care-l poate avea într-o societate mai bună.
Citiți un fragment din „Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton”, una dintre cele mai spectaculoase povești de supraviețuire ale secolului XX.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă în „Breaking the Waves” clopotele bat din ceruri, în „Lazzaro Felice” muzica bisericească îl acompaniază pe protagonist pe stradă, părăsind biserica unde tocmai fusese respins.
O întrebare importantă, la care încearcă să răspundă unul dintre cei mai activi cercetători ai lumii animale.
Cum mai sună poezia tânără? Citește câteva dintre poemele autorilor invitația la festivalul internațional Zona Nouă, desfășurat la Sibiu.
Trage cu ochiul într-un roman islandez nou-nouț, care te poartă ca un rollercoaster prin istoria lumii și viața unei femei strașnice.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Brâncuși, scris de Moni Stănilă.
Am fost în iunie la Deva, ca să aflăm cum un profesor reînvie meșteșuguri populare pierdute, redate astăzi de el celor tineri.
Colecția săptămânală de știri de neratat din știință, de la Savantgarde.ro.
Într-o comunitate alternativă din Munții Apuseni, vin să trăiască oameni obosiți de zgomotul vieții la oraș. La pachet cu liniștea meditației primesc o doză zdravănă de teorii ale conspirației.
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Cine se zbate ca Bucureștiul să devină un oraș mai sigur - pentru pietoni, dar și pentru șoferi - și de ce mor oameni în războiul ăsta?
Am adunat fire și povești care ne leagă de George Popescu, unul dintre cei mai buni fotoreporteri români, care a plecat prea repede dintre noi.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.