Din pasiune pentru muzică și din dorința de a nu lăsa să se piardă momente unice din memoria sonoră a Timișoarei, Csaba Kalman înregistrează cu consecvență, din anii '90 și până azi, toate concertele locale la care are acces. Cu venituri și echipamente modeste, a construit o arhivă audio care, spune el, oferă „o radiografie concretă a ce s-a întâmplat în oraș în ultimii 30 de ani.”
★★★★★☆☆☆☆☆
Cea mai nouă expoziție a Aurorei Kiraly explorează ceea ce are fotografia de oferit astăzi ca mod de a privi lumea.
Cum a ajuns un bărbat dintr-o comunitate tradițională din Ploiești, rom, heterosexual, cu trei copii acasă, să joace rolul principal dintr-un film cu o iubire gay.
„Charleston”, debutul în lungmetraj al lui Andrei Crețulescu, intră în cinemauri pe 8 iunie. E un film tandru „despre dragoste”, cu Șerban Pavlu și Radu Iacoban într-un tandem dulce-amar.
Am fost la Hospice „Casa Speranței”, unul dintre cele mai mari centre de îngrijire pentru bolnavii în stadiu terminal din țară, ca să vedem cum arată ziua de lucru a unui profesionist într-ale speranței.
Un fragment din cartea uneia dintre cele mai curajoase voci din literatura indiană și a activismului pentru dreptate și drepturile omului.
A trăit cu 10-15 dolari pe zi, a stat pe la prieteni ca să nu mai plătească chirie și a făcut cat-sitting. A trecut prin 50 de case și s-a ocupat de 24 de pisici.
Ne-am pus cărți noi în bagaj și am plecat acasă de sărbători. Pe drum, am citit despre acasă al altora, despre maturizare și rănile familiilor, despre empatie și dezvrăjire.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
În aproape toate cazurile de divorț din România în care sunt implicați copii, aceștia rămân după despărțire cu mamele lor. Uneori, tații care vor drepturi egale în viața copiilor sunt discriminați.
Am încercat să ajut o ingineră afgană să iasă din țara ei și am eșuat. I-am scos însă dintre granițe povestea.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
O tânără jurnalistă îi însoțește pe militarii ucraineni într-o tură la război, pe frontul de est, în Avdiivka, orașul pe care rușii se încăpățânează să-l cucerească de luni de zile.
L-am întâlnit pe laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Abdulrazak Gurnah la FILIT Iași și am descoperit un interlocutor blând, dar ferm, care își exprimă ideile și opiniile cu relaxare și cu o onestitate refractară la orice fel de complezențe.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
La tabăra Oglinzi din județul Neamț, laboratorul de arte performative Reactiv împinge sensibilitatea adolescenților din toată țara dincolo de ceea ce știu deja despre a fi pe scenă.
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
De ce familiile, școlile și instituțiile din România nu țin pasul cu transformările vieții digitale și nu-i pot ajuta pe cei mai tineri dintre noi să se apere în fața violențelor online de care au parte tot mai des?
Deși petrecem tot mai mult timp online, mai puțin de o tremie din cetățenii României au competențe digitale de bază - mult sub media europeană. Cu toate acestea, educația media lipsește din programele școlare. Am stat de vorbă cu cele câteva organizații care duc ABC-ul educației media mai aproape de copii, părinți și profesori.
Un crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații. El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase. O investigație de câteva luni arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari.
Am stat de vorbă cu Aurora Mititelu, tânără artistă experimentală, despre control și identitate în arta ei, despre ce înseamnă să fii femeie într-un mediu dominat de bărbați și cum faci să o iei de la zero la mii de kilometri depărtare de casă.
Un nou trend online, în care femeile își construiesc propriile computere DIY, arată dorința unei generații de a redobândi, într-un fel sau altul, controlul asupra tehnologiei. Fenomenul vorbește despre lipsa de transparență din tech, locul femeilor în acest domeniu și despre posibilitatea unei relații diferite cu device-urile noastre, una care nu urmează modelul ce ne-a fost impus până acum.
Am vorbit cu avocați, procurori, judecători, polițiști care lucrează în prevenția infracțiunilor de violență sexuală și activiste pentru drepturile femeilor și am analizat cazurile a două femei victime ale violului, unul aflat încă pe rol, iar celălalt soluționat prin clasare, pentru a înțelege procesul prin care trece o victimă a violenței sexuale atunci când depune o plângere și pentru a încerca să ne dăm seama unde se blochează atât de multe cazuri de viol în sistemul judiciar.
Ioana Cîrlig și Marin Raica caută spațiile misterioase și izolate ale României. Timp de 4 zile i-am însoțit într-o expediție prin Maramureș.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
