Media&digital / TV
„Dependent de TV” vs „internaut liber”. Statistici și capcane
Valentina Marinescu
Studiile arată că românii se uită la televizor mult peste media globală. Am invitat un sociolog să ne explice cum putem înțelege aceste cifre.
Studiile arată că românii se uită la televizor mult peste media globală. Am invitat un sociolog să ne explice cum putem înțelege aceste cifre.
De ce spun unii vorbitori de engleză „the” Ukraine, deși e greșit? Cum arăta țara vecină înainte de război și cine o iubea? O proză scurtă despre dragoste, depresie și patriotism.
M-am întâlnit la Londra cu echipa „The Night Of”, cel mai nou serial HBO.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Despre cum eu și statul român am ratat, împreună și pe rând, vaccinul HPV.
Care-i legătura între Vlad Țepeș, președintele Kennedy, țigările Kent, Michael Jackson, Cristian Mungiu și Nicole Kidman?
84 de membri ai instituției au semnat un apel pentru „identitate națională, suveranitate și unitate”.
Care era statutul femeilor în societatea românească la 1918? Care a fost contribuția lor la Primul Război Mondial?
Seria ilustrată „Tur Banat” se încheie cu povestea lui Jakob Muschong, un mare industriaș care a clădit în vestul României un imperiu al fabricilor de cărămidă. Din el au rămas azi ruine și câteva povești.
„Atlasul valorilor sociale”, primul studiu de acest fel din ultimii 25 de ani, își propune să explice cum a evoluat societatea după 1989 și cum arată mentalitățile sociale românești.
Fotografa Mihaela Noroc a călătorit în peste 70 de țări ca să arate cât de diversă e frumusețea feminină în proiectul „Atlasul Frumuseții”. Cea mai nouă carte a sa, „Lumea fetelor: Portrete și povești din jurul pământului”, e un dar pentru cei curioși să afle cum trăiesc fetele din jurul lumii.
Amintiri mai mult sau mai puțin reale, în care se întâlnesc un copil precoce, un profesor de religie, o haită de iepuri și un Iisus de pluș.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
Aveți zece zile să vedeți expoziția prin care zece din cei mai buni fotografi români ai momentului lansează Centrul de Fotografie Documentară.
O fotografă care a lăsat România pentru New York în urmă cu aproape 10 ani scrie despre cum anxietatea de a conduce taxiul în plină pandemie și despre liniștea pe care o aduce o porție bună de gogoși.
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
A încetat din viață Laura Albulescu, redactor-șef al Editurii ART, una dintre cele mai creative și relevante apariții de pe scena culturală românească din ultimii 20 de ani.
A încetat din viață Sorin Botoșeneanu, profesor și fost decan al Facultății de Film din cadrul UNATC. Unul dintre cei mai iubiți pedagogi din universitate.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
