După ciocnirile dintre poliție și câțiva locuitori din cartierul Rahova din București, forțele de ordine sunt acuzate că au abuzat mai multe persoane din zonă, printre care o mamă și unul dintre copiii ei.
Nevoia de acționa împreună din simpatie duce la o conștientizare a problemelor sociale. Dar prejudecățile noastre despre lume și despre ceilalți ne pot tăia din avântul binefacerii.
Am vorbit cu mai mulți activiști, scriitori, profesori, antropologi și artiști care trăiesc în SUA despre cum au trăit ei protestele din ultima vreme..
Am stat de vorbă cu tânărul cineast Jérémy Gravayat, al cărui documentar despre familiile de români de la periferia Parisului își va întâlni, luna aceasta, publicul din România.
A 13-a ediție a festivalului de film documentar despre drepturile omului ne îndeamnă să ne gândim la diversitate, incluziune și acceptare a Celuilalt.
În satul Zece Prăjini din județul Iași, de unde vine celebra Fanfare Ciocârlia, există o fanfară de copii. Cum arată universul lor?
Înainte de vot, câteva teme importante pe care artiștii le pun în discuție: antropocenul, politica vieților de familie, hărțuirea stradală.
Într-un an care ne-a lovit emoțional și financiar pe mulți, încercăm să-i susținem pe artiștii și artizanii de lângă noi.
Am fost în Italia la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția (23 aprilie - 27 noiembrie 2022)
Ce am aflat într-o lună și un pic de voluntariat în Gara de Nord, unde i-am ajutat pe refugiații ucraineni.
Facem o scurtă plimbare pe mapamondul folclorico-clasic, în pregătirea unui turneu muzical la temă care va avea loc în România.
Artă, aglomerație și lucruri prețioase la Timișoara 2023.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
Filmele de la Cannes s-au văzut în premieră la Timișoara, într-o ediție specială dedicată contribuției cineastelor de azi, ca parte din programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023.
mame, primul podcast despre maternitate, revine la Scena9 cu un nou sezon.
Cinci idei despre migrație cu care am rămas după ce am ascultat un dialog între un antropolog și un istoric.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Am vorbit cu partenerii Scena9 din proiectul „Oameni, nu cifre”, ca să înțelegem mai bine cum s-a născut ideea unei colaborări între activiști, cercetători și jurnaliști, de ce e important să documentăm poveștile oamenilor din spatele statisticilor și ce trebuie să știm când vorbim despre migrație.
Festivalul Teatrelor Maghiare la București / BukFeszt, organizat de Asociaţia Uniunii Teatrelor Maghiare MASZIN în colaborare cu UNITER, a avut a treia ediție în acest an (30 septembrie – 6 octombrie).
După haosul alegerilor, mai avem loc de discuții pentru mediu în Parlament?
Activistul Adi Dohotaru i-a înmânat camera lui Iosif Zagor, un bărbat vârstnic care și-a filmat ultimii ani din viață trăiți în condiții precare, sub amenințarea evacuării forțate într-un Cluj aflat în plin boom imobiliar.
„Societatea spectacolului” de Guy Debord e un titlu de bază din bibliografia progresistă postmodernă. Cum a ajuns Călin Georgescu, cu înclinații fasciste, să citeze din cartea unui marxist și cum recitim cartea la aproape 60 de ani de la publicare?
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
