Muzică / Coronavirus
5 cântece românești despre pandemie
Mihai Tița
Mihai Tiță a pus la cale un playlist românesc despre momentele complicate prin care trecem.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Mihai Tiță a pus la cale un playlist românesc despre momentele complicate prin care trecem.
Am stat de vorbă cu Adrian Haidu, profesor român din China, despre efectele distanțării sociale și despre transformările care au loc în educația online.
„Mă consideram o fire rațională și circumspectă, care reușea să evite isteria chiar și în situații limită.”
De când CO-VID a înghițit lumea, viața în spațiile publice s-a oprit, iar unele dintre cele mai afectate categorii profesionale sunt artiștii și lucrătorii culturali, oricum aflați în luptă cu precaritatea. Cum se descurcă și ce soluții au?
Ce au de învățat adolescenții din epoca Tiktok de la clasicii filosofiei? O carte în curs de apariție la Editura Trei arată că au multe în comun.
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Pentru micii fermieri care au afaceri cu flori, coronavirusul a însemnat vânzări prăbușite spre zero.
Afară e risc de coronavirus, înăuntru e izolare. Ce să facem?
Am făcut o listă de resurse de filme bune și rare, numai bune să ne facem fiecare câte un festival de apartament.
Aud pe holurile Patriarhiei aceleași glume de acum o săptămână cu distanța socială: „Iubește-ți departele ca pe tine însuți”.
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Criza globală i-a împins pe curieri în rândul celor mai expuse meserii din lume. Cum fac față curierii români care lucrează într-una dintre țările cele mai afectate de pandemie?
Opera lui Paul Goma nu va avea parte de apoteoză, dar nici de uitare.
„Mă simt abandonat și de statul român și de statul austriac”, spune Marinel Dăgădiță, unul dintre cei aproape 40.000 de îngrijitori români din Austria. Am stat de vorbă cu Marinel despre cum îi afectează pandemia pe el și colegii lui.
Prima lecţie stoică e, atunci, chiar aceasta: să înţelegem ce stă cu adevărat în puterea noastră să facem, în fiecare situaţie de viaţă.
Aș căuta mai degrabă să recitesc cărți personale și specifice, care vorbesc despre moarte, despre materia vieții, despre iluzii, despre cum ne putem consola.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
Știi Monumentul Eroilor Sanitari? E pentru personalul medical care a murit în timpul gripei spaniole.
576 de îmbolnăviri cu noul virus în România. Decrete militare și-o stare continuă de încordare. Am făcut o listă cu ce ne mai pansăm izolarea zilele astea.
În vremea pandemiei, Ministerul Muncii ne recomandă să lucrăm de acasă. Am stat de vorbă cu câțiva dintre cei puțini care-și permit să-și mute biroul în spațiul privat.
Pe când oamenii au început să se retragă în case, am luat la pas Bucureștiul ca să-l văd cum se schimbă.
De Ziua Internațională a poeziei am tradus trei clasici români în emoji-uri, ca să sărbătorim poeții acolo unde ne ducem viața zilele astea: online.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.