În afara bulei / Coronavirus
România în vremea virusului. Neamț și Bacău.
Octavian Coman, Raul Ștef
„Nu aveți idee câți bătrâni singuri sunt”, povestește Lucian. „Bătrâni singuri care îmi plâng la telefon. E cumplit.”
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
„Nu aveți idee câți bătrâni singuri sunt”, povestește Lucian. „Bătrâni singuri care îmi plâng la telefon. E cumplit.”
Nicolae Poghirc, directorul teatrului „Al. Davila” din Pitești este acuzat de hărțuire sexuală, cu probe scrise și audio.
Ca să ne orientăm mai bine prin cantitățile uriașe de știri despre coronavirus, am făcut un scurt ghid cu informații verificate științific.
Aveți grijă ce scrieți pe Facebook, că vor veni extratereștrii și se vor uita la ce am postat în ultimele zile. Un nou episod dintr-un fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul Mihai Radu.
Criza noului coronavirus a venit în cel mai prost moment posibil. În ultimele zile, multe state au decretat stare de urgență, limitând drepturi fundamentale în numele luptei împotriva acestei pandemii.
Cum arată țara în vremea pandemiei? Doi reporteri au pornit au pornit din Sighetu Marmației, de la granița cu Ucraina.
Singuri sau organizați, mai mulți români s-au gândit să-i ajute pe cei vârstnici, bolnavi și singuri în timpul pandemiei de COVID-19.
În vreme de epidemie, am invitat câțiva scriitori români să urmeze îndemnul autorului italian Alessandro Barrico: să atenueze cu o pagină de literatură anxietatea provocate de coronavirus.
„Doamne Iisuse, Clorul nostru sfânt, salvează și dă-ne puterea ta salvatoare și ține-ne în sănătate. Clorul e bun. Clor de la Ierusalim.”
S-a anulat tot, #stămacasă, dar nu ne lăsăm de văzut concerte, piese de teatru, filme și lansări de carte.
Acum doi ani, din diaspora venea speranța. Acum, vine pandemia de coronavirus. Cum s-a produs schimbarea?
Teoria conspirației e Netflixul săracului. Fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul și jurnalistul Mihai Radu.
Înainte ca școlile să se închidă din cauza pandemiei, am colindat o școală publică și una privată ca să aflăm cum se gândesc adolescenții la viitorul lor.
Doi frați din Transnistria pedalează prin inima crizei demografice din Republica Moldova, care în ultimii 25 de ani a rămas fără un sfert din populație.
Într-o epocă în care avem mai multă nevoie de jurnalism bun ca niciodată, am revăzut filme și seriale care ne-au învățat (despre) meserie.
Multe evenimente mari se anulează, dar asta înseamnă că aveți ocazia să descoperiți o mulțime de idei & întâmplări excelente, în contexte mai restrânse.
La final de festival, trag linie și constat c-am văzut doar 15 filme. Din ele am rămas totuși cu câteva momente care m-au bucurat sau tulburat.
Câteva dintre poveștile care ne-au pus pe gânduri săptămâna asta.
În volumul ei de memorii, Marina Abramović vorbește despre Ulay, partenerul ei de artă și iubire radicală. Ulay a murit la început de martie, la 76 de ani.
Din ce în ce mai mulți oameni se retrag, în timpul liber, în propriile sufragerii. Ca să aflu de ce, am pornit într-o călătorie personală și am vorbit cu o mână de oameni.
Ce se întâmplă cu planeta? Ce putem face ca să schimbăm cursul sumbru al situației ecologice sumbre? Ne-am căutat răspunsuri în cărțile cercetătorilor și gânditorilor actuali.
Am putut să-mi imaginez, pentru o secundă, cum ar fi dacă ne-ar lovi ceva chiar grav, nu doar un fel de gripă; cât de fragilă e, de fapt, lumea asta a noastră.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai faimos început de roman românesc de după 1989 aparține Ioanei Bradea, al cărei „Băgău” a fost recent reeditat.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.