Carte / Călătorii
Drumul lui Constantin
Scena9
Citește un fragment din cartea care reface în zilele noastre traseul sculptorului Constantin Brâncuși, de la Hobița până la Paris.
Citește un fragment din cartea care reface în zilele noastre traseul sculptorului Constantin Brâncuși, de la Hobița până la Paris.
Autoarea cărții „Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare” scrie despre întâlnirea pe viu cu lucrările sculptorului, în cea mai consistentă expoziție dedicată lui Brâncuși din România ultimilor 50 de ani.
Am dat o tură prin Hobiţa, satul în care s-a născut Brâncuşi, să vedem cum trăiesc oamenii în umbra lui şi ce mai cred despre el.
Am vrut să vedem câte feluri de Brâncuși există și-am dat peste Brâncuși-dac, Brâncuși-ortodox, Brâncuși-yoghin ș.a.
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
Un scurt ghid în viața lui Victor Brauner, artist evreu de origine română, fost comunist, ex-dadaist, suprarealist, autor al unei „arte degenerate” (în viziunea naziștilor).
Am fost la MNAR ca să vedem cum arată holograma lui Brâncuși într-o seară ploioasă de februarie.
Nu-l găsim doar bine păzit în muzee, ci și în aer liber, printre oameni.
Ambasadorul e unealtă de marketing, nu critic de artă. Oare David Beckham se pricepe să repare un Rolex?
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
Recomandările culturale pentru o săptămână plină și variată, c-am vrea să nu se mai termine.
Ne-am gândit că în purgatoriul ăsta ți-ar prinde bine niște recomandări de evenimente care să te țină ocupat până se mai limpezesc vremurile.
Artista Alexandra Croitoru îi încurajează pe români să-și scrie singuri istoria într-o frescă a memoriei colective.
Cine-i Brâncuși? Ce caută el printre noi? Când a încetat receptarea pur estetică și când a apărut cultul? Ce credeau comuniștii despre Brâncuși? Tu ce crezi?
Sfârșitul lui ianuarie înseamnă așa: tururi ghidate și căi ferate, etnografii, lucrări video & ornitologie.
Ce am învățat despre tineri, politică și democrație după ce am dat de contul de TikTok al lui George Simion.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
„Brancusi, l'art ne fait que que commencer” („Brâncuși, arta abia începe”), deschisă de curând la Centrul Pompidou, este cea mai mare expoziție dedicată până acum sculptorului care a plecat pe jos de la Hobița și s-a oprit la Paris. Vă propunem un scurt tur al expoziției în câteva fotografii.
O campanie națională ne îndeamnă să donăm pentru Brâncuși. Cine ar trebui să plătească? Și, înainte de toate, înțelegem de ce?
La 109 de ani, lucrarea lui Brâncuși are o poveste încâlcită. Am rezumat-o în 22 de desene, ca s-o înțelegem mai bine.
11 tineri actori fotografiați în chip de Cumințenia Pământului, pe fundal de Costinești opulent și decăzut.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Brâncuși, scris de Moni Stănilă.
Dacă săptămâna trecută mi-am dat dizertația cu aproape 100 de recomandări de evenimente și filme, mă gândeam că se agită apele și pentru varianta locală, Dragobetele. Dar săptămâna asta îmi fac încălzirea pentru mărțișoriadă și încerc să vă mai salvez puțin cu niște altfel de propuneri.
„DesFacerea lumii”, lucrarea care dă numele expoziției de la Timișoara a duoului artistic Anca Benera și Arnold Estefan, este un deliciu.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
