Carte / Călătorii
Drumul lui Constantin
Scena9
Citește un fragment din cartea care reface în zilele noastre traseul sculptorului Constantin Brâncuși, de la Hobița până la Paris.
Citește un fragment din cartea care reface în zilele noastre traseul sculptorului Constantin Brâncuși, de la Hobița până la Paris.
Autoarea cărții „Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare” scrie despre întâlnirea pe viu cu lucrările sculptorului, în cea mai consistentă expoziție dedicată lui Brâncuși din România ultimilor 50 de ani.
Am dat o tură prin Hobiţa, satul în care s-a născut Brâncuşi, să vedem cum trăiesc oamenii în umbra lui şi ce mai cred despre el.
Am vrut să vedem câte feluri de Brâncuși există și-am dat peste Brâncuși-dac, Brâncuși-ortodox, Brâncuși-yoghin ș.a.
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
Un scurt ghid în viața lui Victor Brauner, artist evreu de origine română, fost comunist, ex-dadaist, suprarealist, autor al unei „arte degenerate” (în viziunea naziștilor).
Am fost la MNAR ca să vedem cum arată holograma lui Brâncuși într-o seară ploioasă de februarie.
Nu-l găsim doar bine păzit în muzee, ci și în aer liber, printre oameni.
Ambasadorul e unealtă de marketing, nu critic de artă. Oare David Beckham se pricepe să repare un Rolex?
Regizoarea Natalie Musteață, de origine română, și Alexander Singh, partenerul său, au câștigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun film scurt. Am stat de vorbă cu Natalie și cu mama sa, Roxana Marcoci, în biroul luminos de la MoMA - Museum of Modern Art din New York , unde aceasta din urmă conduce departamentul de fotografie. Am pornit de la povestea emigrării mamei și am ajuns la identitate și aparținere, Brâncuși și Yorgos Lanthimos, feminism și feminisme, artă și generațiile. Dar, înainte de toate, am descoperit o poveste despre familie și cunoaștere.
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
Recomandările culturale pentru o săptămână plină și variată, c-am vrea să nu se mai termine.
Ne-am gândit că în purgatoriul ăsta ți-ar prinde bine niște recomandări de evenimente care să te țină ocupat până se mai limpezesc vremurile.
Artista Alexandra Croitoru îi încurajează pe români să-și scrie singuri istoria într-o frescă a memoriei colective.
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
Cine-i Brâncuși? Ce caută el printre noi? Când a încetat receptarea pur estetică și când a apărut cultul? Ce credeau comuniștii despre Brâncuși? Tu ce crezi?
Sfârșitul lui ianuarie înseamnă așa: tururi ghidate și căi ferate, etnografii, lucrări video & ornitologie.
Ce am învățat despre tineri, politică și democrație după ce am dat de contul de TikTok al lui George Simion.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
„Brancusi, l'art ne fait que que commencer” („Brâncuși, arta abia începe”), deschisă de curând la Centrul Pompidou, este cea mai mare expoziție dedicată până acum sculptorului care a plecat pe jos de la Hobița și s-a oprit la Paris. Vă propunem un scurt tur al expoziției în câteva fotografii.
O campanie națională ne îndeamnă să donăm pentru Brâncuși. Cine ar trebui să plătească? Și, înainte de toate, înțelegem de ce?
La 109 de ani, lucrarea lui Brâncuși are o poveste încâlcită. Am rezumat-o în 22 de desene, ca s-o înțelegem mai bine.
11 tineri actori fotografiați în chip de Cumințenia Pământului, pe fundal de Costinești opulent și decăzut.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Brâncuși, scris de Moni Stănilă.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.