Muzică / Romania
Ce se mai aude în muzica românească (02)
Mihai Tița
Noiembrie a fost o lună bună pentru muzica pop: Delia și Inna au îngenuncheat topurile și vizualizările, Mihail cucerește încă o dată prin sensibilitate, la fel face și Lucia.
Noiembrie a fost o lună bună pentru muzica pop: Delia și Inna au îngenuncheat topurile și vizualizările, Mihail cucerește încă o dată prin sensibilitate, la fel face și Lucia.
Ambient și synthpop, punk și hip-hop underground, plus un star venit din Republica Moldova, care dă pe spate targetul adolescenți și radiourile comerciale.
O listă care arată cât de bogată e literatura în benzi desenate: de la titluri clasice (chiar și-un Premiu Pulitzer), la experimente nou-nouțe, de la suprarealism, la ficțiune pe teme dureroase.
★★★★★☆☆☆☆☆
Unul dintre evenimentele Sezonului România-Franţa 2019, „Déracinés / Rupți din rădăcini” este un spectacol care explorează fenomenul migraţiei în Europa de Vest.
Am încercat să conturăm un portret colectiv al mamelor-copii din România, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică
Cum arată câteva dintre filmele românești pe care le putem vedea în cinematografe începând de vara asta.
Spune-ne într-un comentariu pe Facebook care e muzicianul tău de jazz preferat și de ce și poți câștiga un abonament de festival la Smida Jazz Fest 2019.
De toate pentru toți într-o vară mai degrabă plictisitoare - dacă n-ar fi fost conflictul dintre Mes Quins și SPP.
Am stat de vorbit cu 20 de oameni care s-au reapucat de școală după 30 de ani.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
Săptămâna asta e a sunetului. În București sunt o grămadă de evenimente dedicate lui, pe care le poți asorta la fix cu câte „o babă” de martie.
Remus Țiplea a documentat timp de aproape 10 ani nunțile din Oaș. Expoziția și lansarea cărții de fotografie au fost anulate, așa că facem un tur virtual.
Noutăți destul de multe, dar majoritatea cuminți și imprecise, cu nucleara pop „Dau moda”, dar și cu alternativi de cele mai multe ori fals-melodramatici.
Cinci artiști din stiluri muzicale diferite povestesc cum traversează carantină, cum creează, din ce trăiesc și ce planuri au.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
Cu prilejul avioanelor care bubuie afară de Ziua Aviației, o listă dedicată prezențelor aviatice în literatura română.
De vorbă cu antropologul Jason Hickel despre conceptul de „descreștere” a națiunilor dezvoltate, reguli comerciale nedrepte și dezastrul ecologic de la orizont.
Cum se transformă un oraș mic atunci când o dublă crimă îi dă viața peste cap?
Un tur virtual prin expoziția „expoziția „I feel something, don’t know what” de la Timișoara, care explorează teme precum ecologia, mitologia, tehnologia și sistemul antropocentric epuizat.
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul nostru s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, iar instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă.
Am întrebat 8 mame tinere care locuiesc în capitală cum le tratează orașul de când se deplasează +1, în care acel 1 implică un mijloc de transport de tip căruț.
Suntem, oficial, cea mai puțin deprimată țară din UE. O psihoterapeută explică de ce în România mai că nu există depresie cronică?
Dacă nu ți-ai făcut planuri pentru începutul lui decembrie, îți dăm noi câteva ponturi pentru serile care vin.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
