Arte vizuale / Muzeu
„Acest muzeu va fi o baricadă”
Vlad Odobescu
În locul etichetelor și vitrinelor, Muzeul Țăranului Român îi propune vizitatorului să caute și să desfacă de unul singur înțelesurile unui anume obiect.
În locul etichetelor și vitrinelor, Muzeul Țăranului Român îi propune vizitatorului să caute și să desfacă de unul singur înțelesurile unui anume obiect.
O profesoară de română din Turda a fost sancționată pentru că le-a recomandat elevilor ei să vadă un film despre poeții francezi Verlaine și Rimbaud. Cazul a ajuns în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Am stat de vorbă cu unii dintre cei mai importanți actori din „Game of Thrones” despre cei 8 ani intenși de lucru la unul dintre cele mai mari fenomene de TV-ficțiune.
Vestea bună din alegerile parlamentare din Moldova, care au avut loc la sfârșitul lunii trecute, a fost un nou tip de activism civic. Vestea proastă e că au câștigat tot ai lor.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
Radu Vancu, Dan Sociu și Cristian Fulaș vorbesc despre relația dintre abstinență și creativitate.
„Uneori suntem singurii martori”, spune Rukmini Callimachi. „Dacă noi ca jurnaliști nu aduce o mărturie despre aceste evenimente îngrozitoare, este ca și cum ele nu ar fi întâmplat niciodată.”
Bucharest Housing Stories îți explică locuirea în capitală, din ghetou la vile de lux, cu documentare online și studii antropologice.
Câțiva jurnaliști și designeri vor să ne deschidă ochii transformând unele din cele mai apăsătoare probleme sociale în jocuri video.
Ce se întâmplă când părinții vor să aibă un copil perfect, iar copilul crește și devine un adult depresiv. Citiți un fragment din piesa „Între două pastile”, în regia lui Cinty Ionescu.
Mi-am tratat frica cea mai mare - cea de a vorbi cu oamenii, și mai ales de a-i confrunta - prin a face o meserie din asta.
A condus Cristi Radu, conferențiar în istorie inedită a orașului, printre ruinele lui Ceaușescu și renovările lui Oprescu.
12 chestii care ne-au făcut curioși săptămâna asta: festival de film făcut de liceeni, poezie, noapte albă la muzeu și matematici simpatice.
Pe Calea Victoriei, la numerele 33-35, se deschide o poartă către anii ‘90.
Cel mai nou Radiohead sună precum rezumatul unei cariere de peste 30 de ani din care-au fost omise tocmai cele mai interesante momente.
Am fost la o expoziție unde am încercat să înțeleg cum simt nevăzătorii lucrările de artă.
Am scotocit prin ofertele editurilor și am ales cele mai tari cărți de anul ăsta.
O laureată cu Nobel arată în paginile ei cum se răsfrânge istoria uneia din cele mai mari puteri ale lumii în viața oamenilor obișnuiți.
Am testat câteva aplicații care împrietenesc muzeele cu vizitatorii din era smartphone.
Totul în jurul meu, de la petele de pe cadă până la micul pai cu care porționam speed-ul, era artă pentru mine.
Rezultatul referendumului din Marea Britanie a învăluit lumea în incertitudine. Am vorbit la cald cu tineri români din UK despre nou deschisa cutie a Pandorei.
Am invitat zece scriitori să ne spună cum arată o zi obișnuită din viața lor și ce relație au cu timpul. Descoperirile le-am transformat într-un infografic.
Citiți în avanpremieră un fragment din „Autobiografia lui Charles Chaplin”: picioare de broască, ghicitoarea din San Francisco și Grasul din Salt Lake City.
Un antropolog povestește experiența lui cu artele marțiale.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.