Arte vizuale / memorie
Recuperatorii de trecut
Diana Meseșan, Roma Gavrilă
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
Care dintre cărțile, filmele, muzicile și toate celelalte arte cu care ne-am întâlnit anul ăsta ne-au prilejuit declicuri semnificative și ne-au rămas cel mai puternic în minte? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă. Voi ce-ați trece pe listă?
Unii dintre cei care au prins Revoluția din 1989 în copilărie revin la amintirile despre primii lor ani de școală în comunism, despre primele gloanțe auzite pe viu și primele știri false răspândite în jurul lor. Unii dintre ei se întorc la traumele suferite atunci, dar care i-au schimbat pentru totdeauna și de care au devenit conștienți abia la maturitate.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Am stat de vorbă cu fotograful britanic afiliat Magnum Photos Stuart Franklin, despre adevăr, etică și cum ne uităm la natură. Mi-a zis că lui nu-i place deloc imaginea care l-a făcut celebru.
Documentarele selectate pentru ediția curentă a festivalului de film și drepturile omului reflectă tensiunea dintre individual și colectiv și vorbesc despre solidaritate și empatie, într-o lume în care crizele de tot felul se succed cu din ce în ce mai mare repeziciune.
Actrițele Ioana Bugarin și Elvira Deatcu vorbesc deschis despre diferențele dintre generații și cum se reflectă ele în munca lor, despre ce înseamnă o relație sănătoasă între profesori și studenți care învață actoria, despre costurile emoționale ale acestei meserii și ce înseamnă să fii un actor de succes.
Lumea sălbatică a anilor ‘90 a fost marcată de putere brută și potențial de conflict, o societate în care dorința și împlinirea erau strâns legate de bunurile materiale. Nu întâmplător, acesta a fost şi intervalul de fermentare & emancipare a hip-hop-ului românesc.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Ca o veritabilă hârtie de turnesol, hip-hop-ul românesc a reacționat discursiv la contactul cu realitatea sociopolitică, balansând constant între ilustrarea realităţii și un irezistibil puseu ficțional. În oricare dintre situații, obsesia lui nouăzecistă, „marfa", alături de atașurile sale obligatorii - traficantul, combinatorul, bișnițarul și cumpărătorul ei -, dar și goana inepuizabilă după ea, rămân o temă predilectă.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
Dacă încă ești prin București și nu știi cum să te adăpostești de căldură, te invităm din nou în curtea de la Rezidența9 (I.L.Caragiale 32) pentru o experiență de cinema unică: programul de filme rare în aer liber CINEVARA se întoarce pentru a 6-a ediție.
FRONT este o expoziție cu fotografii făcute în mai multe țări aflate în război. Ne dorim ca expoziția să te ajute să înțelegi mai bine cât de cumplit este războiul.
Ce se întâmplă cu bunurile confiscate de la traficanți și infractori și cum pot fi ele de ajutor comunității? O anchetă care explorează reutilizarea acestor bunuri în Spania, Italia și România, cu focus pe impact, provocări și posibile soluții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
O lectură critică a cărții „Religia woke”, în care Jean-François Braunstein ia în vizor teorii ale mișcărilor woke despre trei mari teritorii de luptă: genul, rasa și adevărul.
În luna martie festivalul explorează tema „persona” prin șapte filme în care nimic nu este ceea ce pare. Uite trei animații care ne-au atras nouă atenția.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
„Rezistența și încăpățânarea au rost doar dacă nu suntem singuri”, ne spune ediția de majorat a festivalului de film documentar și drepturi ale omului One World Romania. Am ales 14 filme din programul ediției, care să ne ajute să fim mai mult împreună.
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Citește un fragment din „Erezie. Isus Cristos și ceilalți fii ai lui Dumnezeu” și descoperă o lume în care vaginul Fecioarei Maria poate să ardă mâna unui om și Isus le spune adepților să nu facă copii. O carte de istorie scrisă de Catherine Nixey, cunoscută pentru demistificarea creștinismului timpuriu.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
