
Teatru
Cum am ajuns aici?
Oana Stoica
Într-un format performativ nonconformist și provocator, Expuși vorbește abrupt despre noi astăzi, despre ceea ce ne transformă și despre răul din noi.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Într-un format performativ nonconformist și provocator, Expuși vorbește abrupt despre noi astăzi, despre ceea ce ne transformă și despre răul din noi.
Creat de Leta Popescu la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, spectacolul „Regina nopții” urmărește perimarea unui model de familie, localizat pe un teritoriu pe cale de dispariție, la sat.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
A fost nevoie de maestrul Bong Joon-ho pentru ca Hollywoodul să ne ofere iarăși un spectacol grandios și, în același timp, coerent. Raportat la starea ambientală a industriei cinematografice, „Mickey 17” e o revelație.
De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Spoken word incisiv și beaturi industriale, techno, dream pop și sensibilități hauntologice, hedonism și dans, o călătorie muzicală prin Anatolia și nostalgii britanice cu estetici indie lo-fi nouăzeciste.
Când vorbim despre seria „Adolescence”, poate că îngrijorător nu e atât subiectul său, ci faptul că am ajuns să avem nevoie de o recomandare a algoritmului Netflix ca să discutăm despre el.
Două adaptări big budget recente ilustrează două moduri diferite de a greși o adaptare, din nefericire prea comune în ultimii ani.
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
În goana de a moderniza orașul, unul dintre sectoarele capitalei a decis să scape de florăresele sale, fără drept de apel. În „luna femeii”, ironia este amară: florile, efemere și prețuite, sunt mai respectate decât mâinile care le aranjează.
Un interviu cu scriitoarea franceză Neige Sinno despre puterea scrisului de a scoate răul lumii la lumină și de a căuta o vindecare. Romanul său, Tristul tigru, în centrul căruia se află experiența de abuz sexual la care Sinno a fost supusă în adolescență, a fost tradus recent de poeta Svetlana Cârstean la Editura Trei / Anansi.
„Queer”, adaptarea lui Luca Guadagnino după Borroughs, e un totem alcătuit din imagini febrile care, uneori, parcă prind viață.
Reclaiming Post-Industrial Futures explorează situri uitate ale patrimoniului industrial din România, privindu-le ca spații potențiale de colaborare și regenerare comunitară.
Curatoarea Adriana Blidaru a adus arta contemporană în peisajul natural al salinei de la Târgu Ocna, mai departe de centrele în care aceasta e expusă de obicei și mai aproape de un public care nu a mai avut contact cu ea
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Piesa Proorocul Ilie ficționalizează cazul lui Eliasz Klimowicz, documentat de Włodzimierz Pawluczuk, sociolog și cercetător al religiei, într-un studiu din 1974.
„Societatea spectacolului” de Guy Debord e un titlu de bază din bibliografia progresistă postmodernă. Cum a ajuns Călin Georgescu, cu înclinații fasciste, să citeze din cartea unui marxist și cum recitim cartea la aproape 60 de ani de la publicare?
Am fost în Siria, la nici două luni după căderea regimului lui Bashar al-Assad, ca să aflăm ce speranțe au pentru viitor muzicienii acestei țări eliberate după 50 de ani de dictatură.
Rashid* a mers doar șase luni la școală. Asta până au început din nou războaiele în Afganistan și li s-a spus că nu vor mai putea să învețe. A venit în România, unde vrea să le ofere copiilor săi viața pe care nu a avut-o.
Lumea sportului ca ghem încâlcit de disciplină, autodepășire, traumă, abuz: în cinemaul belgian recent subiectul pare că s-a încetățenit prin capacitatea sa de a cristaliza falii sociale contemporane. Acum, este rândul lui „Julie zwijgt/Julie nu vorbește”, debutul promițător al lui Leonardo Van Dijl.
Scriitorul Andrei Dósa ne-a povestit despre cealaltă îndeletnicire a sa, cea de traducător, și despre munca la două cărți intense: una de și despre recent plecatul David Lynch, iar a doua despre „geniul Panoniei”, Viktor Orbán însuși.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
Noii Cititori discută despre depresie, pornind de la cartea „Mama mea e un Nuștiuce Haizisăizic” de Corina Dascălu.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.