A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
The Substance, noul film al regizoarei Coralie Fargeat, e o meditație nerușinată despre îmbătrânire cuplată la o dorință aproape infantilă de a figura ireprezentabilul. Rezultatul depășește așteptările.
În „Balada necunoscutului”, noul ei roman, Cristina Vremeș urmărește relația unei fiice cu tatăl său. Cei doi pornesc într-o călătorie în care observă atent umanitatea din jurul lor.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
O cercetătoare maghiară în istorie prezintă câteva strategii politice care pot fi adoptate de actorii progresiști împotriva mișcărilor anti-gen.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
În romanele scriitoarei britanice Anna Mazzola se reflectă profesia acesteia, de avocat specializat în drepturile omului. „Fata mecanică”, recent apărut la Humanitas, nu face excepție.
David Lynch a încetat din viață la 78 de ani. Am invitat șapte prieteni Scena9, cinefili din domenii diverse, să ne spună ce a lăsat regizorul și producătorul american de film în viețile lor. Spoiler: e mult mai mult decât „Twin Peaks”.
Anul 2024 a continuat o direcție de reașezare a temelor, perspectivelor și conceptelor teatrale, cu start din dramaturgie, care a înflorit în ultimii ani.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
Cinci tablouri sonore înfăptuite de unii dintre cei mai renumiţi şi înzestraţi pianişti ai secolului trecut.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
Peste 3.000 de angajați ai muzeelor, bibliotecilor și caselor memoriale din țară au protestat pe 15 ianuarie cerând echitate salarială și mai mulți bani la Cultură.
★★★★★☆☆☆☆☆
„All We Imagine as Light”, regizat de cineasta Payal Kapadia (din 24 ianuarie în cinematografe), pune în scenă experiența imanentă a sororității pe fundalul unei țări în plină mutație socială.
O lectură critică a cărții „Religia woke”, în care Jean-François Braunstein ia în vizor teorii ale mișcărilor woke despre trei mari teritorii de luptă: genul, rasa și adevărul.
Citește un fragment din romanul lui Ahmet Altan, o poveste despre dragoste și o metaforă a unei țări care nu se mai recunoaște.
★★★★★☆☆☆☆☆
Socotelile testamentare ale lui Clint Eastwood lasă loc, în „Juror #2” (disponibil pe Max), unei dileme morale clasice din care a dispărut orice urmă de sfătoșenie.
Citește un fragment din noul roman a lui Cătălin Dorian Florescu, care spune povestea Foișorului de Foc.
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
Citește un fragment din romanul lui Tan Twan Eng, nominalizat la Booker Prize 2023. O poveste bazată pe pe evenimente reale despre colonialism, prietenie, dragoste și rasă.
Noii Cititori vorbesc despre pandemie, Holodomor și amintiri despre regimuri totalitare.
Anul 2025 a început cu „Nosferatu” de Robert Eggers, o dihanie de imagini mișcătoare care concretizează o idee mare și fixă: să urle cât mai tare. Cinematografic vorbind, vestea bună pentru lunile următoare e că după catastrofa asta nu se poate merge decât în sus.
Știm prea puține despre asiaticii care muncesc în România. În ultimele luni, am participat la petreceri underground și concerte organizate de srilankezi pentru afla mai mult din povestea lor în România.
Ce cărți, filme, muzici și toate celelalte arte descoperite în 2024 vrem să ducem cu noi în 2025? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă.
După haosul alegerilor, mai avem loc de discuții pentru mediu în Parlament?
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
