A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Întrebările adresate inteligenței artificiale par să înlocuiască astfel căutările pe Google, care la rândul lor înlocuiseră — în multe cazuri — vizitele la medic. Care sunt urmările acestui nou obicei?
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
Influencerul Clavicular transformă obsesia pentru „a arăta bine” într-o ideologie virală printre (pre)adolescenți.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
Ce aflăm despre Susan Sontag din biografia unei femeii care a locuit în casa ei.
De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european?
Cum ar trebui negociat statutul de artist/ă în raport cu cel de părinte? Cum facem ca egalitatea între sexe să se traducă onest și în domeniul artistic?
★★★★★☆☆☆☆☆
Festivalul Filmului Francez include în programul de anul acesta „Mektoub, My Love: Canto Due”, în regia lui Abdellatif Kechiche.
Lansat în aprilie 2023, Statutul lucrătorului cultural profesionist promitea să fie un instrument pentru ca sectorul cultural independent să trăiască mai puțin precar. Pe hârtie, acesta ar fi trebuit să sprijine lucrătorii, oferindu-le șanse mai accesibile la protecție socială și mobilitate (inter)națională și, cel mai direct, un nou tip de contract care să-i avantajeze fiscal. La aproape trei ani, însă, doar 11 oameni au obținut titlul de lucrător cultural profesionist.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Descoperă cum s-a împăcat cu trecutul cea mai tânără laureată a Premiului Nobel.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prozatoarea Cecilia Ștefănescu debutează în regia de lungmetraj cu „Un loc sigur”, o poveste despre nevrozele românilor middle class desfășurată pe malul mării, într-o melancolică – și, treptat, tot mai angoasantă – vară indiană.
De Ziua Internațională a Poeziei, o selecție de poeme făcută de prietenii de la ZONA9, platforma dedicată poeziei tinere.
Spectacolul „Muzici și faze" nu are pretenția să redea cărțile lui Ovidiu Verdeș, nici măcar ca atmosferă, ci să arunce o privire din prezent către trecut, poate ca să reparăm ceva din fracturile generaționale.
Handpoke, una dintre cele mai vechi tehnici de tatuare, funcționează astăzi și ca un contrapunct la viteză. Ce-i face pe oameni să aleagă acest gest în această lume obsedată de eficiență? Am căutat răspunsuri de la trei artiști tatuatori: trei filosofii diferite, aceeași tehnică.
Despre o carte de eseuri scrise ca pe „o formă de penitență pentru o crimă necomisă, dar și ca pe o variantă de terapie intelectuală”.
De vorbă cu scriitoarea americano-chiliană citită peste tot în lume, despre noul ei roman istoric, care spune povestea unei corespondente de război, dar și despre legătura directă dintre loviturile de stat din trecut și fragilitatea democrației de azi.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Proiectul Hail Mary” e un SF plin de suflet, ca scos din vremurile bune, pentru vremuri mai puțin bune. Poate într-un sens rău?
În 2019, Scena9 publica o investigație despre o distincție prezentată drept un „Nobel pentru filologie”, pe care Eugen Simion, președintele Academiei Române la momentul acela, anunțase că urma s-o primească. Ancheta scotea la iveală că această medalie a fost inventată de un profesor francez de literatură, care a păcălit mai multe personaje importante din mediul academic internațional. Șapte ani mai târziu, francezul este anchetat de justiția franceză.
Am văzut în ultima vreme mai multe spectacole și acțiuni performative care au implicat publicul fie pentru a lua decizii etice care influențează narațiunea, fie pentru a reacționa față de teme provocatoare.
Un secol de istorie presărat cu revolte, război și doliu, dar și iubire. Citește un fragment din „Ca o piatră în cădere".
Cineasta Ivana Mladenović e autoarea unor filme underground și punk, proaspete, nonconformiste, lipsite de prejudecăți, rebele, murdare, într-o constantă și doar aparentă dezordine. Înainte să-i vedeți cele trei lungmetraje de ficțiune weekendul acesta, la Cinema Elvire Popesco, câțiva prieteni & colaboratori îi fac un portret colectiv.
Săptămâna aia cu Vineri 13. Planeta e un pic wild, algoritmii sunt nervoși, iar știrile par scrise de cineva care a băut prea mult espresso. Dacă tot e haos afară, hai măcar să-l ocupăm cu lucruri bune: muzică, teatru, film, expoziții și câteva idei care îți mai scot mintea din feed.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
