În fiecare an, sute de adolescenți și tineri din România ajung în fața judecătorilor după ce au comis infracțiuni. Cum îi ajută statul român să nu-și repete greșelile?
În numele eficienței. Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Național al Patrimoniului, care veghează asupra memoriei culturale a României, și să-l transforme într-un departament. Ce se pierde dacă acest lucru se va întâmpla? Și cine va mai garanta, într-un sistem centralizat, independența științifică a deciziilor legate de patrimoniu?
De-a lungul ultimelor luni, ne-am propus să înțelegem ce presupune procesul consolidării, atât din perspectiva celor ce au trecut sau trec prin această experiență, cât și a celor ce gestionează astfel de lucrări.
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
O călătorie sabatică dinspre inima întunecată a austerității române spre marginile delicioase ale hărții. În arta culinară a Marianei Grigoruță din Botoșani, maioneza leagă salata – dar oare ar putea funcționa și ca liant social?
„Mutilare” este cuvântul care-i vine în minte doamnei S.B. (72 de ani) când vorbește despre consolidarea blocului din strada Biserica Enei nr. 14, aproape de Piața Universității.
Deși garsoniera în care locuia a fost consolidată, Hildegard Ignătescu nu s-a mai putut muta înapoi. Spune că procesul consolidării a fost „de două ori traumatizant".
Sandra Ionescu este președinta asociației de proprietari din Boteanu 3A-3B, bloc aflat acum în proces de consolidare, și vine aproape săptămânal pentru a vedea cum evoluează șantierul deschis acum mai bine de-un an.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
În toiul unui război, lucrurile care țin de frumusețe pot să pară triviale. Pentru ucrainencele care muncesc în industria cosmetică din București, însă, înfrumusețarea se transformă într-un limbaj al rezistenței, al muncii și-al lui „acasă”.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
De aproape un an, străzile din Tbilisi adună mame și tineri în aceeași luptă: pentru o Georgie europeană și liberă. După gratii, pe baricade sau prin scrisori, cele două generații au format o familie mai mare, unită în rezistența împotriva unui regim iliberal.
Ce înseamnă astăzi să nu taci ca artist? Regizorul Milo Rau trimite o scrisoare artiștilor și oamenilor de cultură: un apel la rezistență împotriva tăcerii care acoperă crimele de război din Gaza.
Deși în ultimii ani toate alegerile în Moldova au fost declarate „istorice”, parlamentarele din 28 septembrie 2025 aveau șansele reale să aducă un legislativ pro-rus la Chișinău. În ziua scrutinului, o jurnalistă din Moldova stabilită la Madrid a observat cum s-au desfășurat ostilitățile la o secție de vot din diaspora.
În 2023, o lege care încerca să prevină separarea forțată a copiilor de familiile lor a fost ținta unei intense campanii de dezinformare orchestrată de politicieni populiști. La umbra discuțiilor aprinse din societate, campania a dat roade în rândul romilor, alimentând fricile și furiile unei comunități abandonate de legiuitorii țării.
Într-un context cu tot mai multă retorică și incidente anti-migrație, doi cercetători analizează discursul și tendințele împotriva migranților și refugiaților din România.
O cercetătoare în științe politice și o actriță lucrează împreună la un spectacol despre genocidul din Bosnia, bazat pe o carte de poezii scrisă de cea dintâi. Apoi, își duc proiectul în locul de unde a emanat poezia – la Srebrenica, în Bosnia și Herzegovina, un oraș care tocmai a comemorat 30 de ani de la masacrarea a mii de musulmani de către sârbi din Republica Srpska.
Am vorbit cu mai multe calfe din Sibiu și i-am observat la muncă. Așa am pătruns într-o lume a meșteșugurilor vechi de sute de ani și a aventurilor moderne.
Electric Castle este printre primele festivaluri de amploare din România care și-a asumat o campanie de sustenabilitate. Am mers anul acesta la Bonțida, lângă Cluj, ca să văd la fața locului ce-mi oferă, de fapt, bannerul verde de pe site-ul festivalului.
La Oradea, interdicția oficială din partea Primăriei n-a reușit să oprească primul marș Pride din oraș. Doar l-a făcut mai îngust. Mai ocolit. Mai greu de găsit pe hartă.
La jumătate de an de la căderea lui Bashar al-Assad, sirienii se simt din nou liberi, însă a crescut și tensiunea din societate, cu violențe sectare împotriva minorităților religioase.
Un scriitor palestinian scrie dintr-o tabără de refugiați despre viața lui în Gaza, trăită sub amenințarea neobosită a morții, și despre cum e să-ți pierzi familia fără să-ți poți lua rămas bun.
În „reședința cenușie” a județului Caraș Severin, doi reșițeni prin adopție țin în viață o sumedenie de micro-muzee, ce amintesc de cabinete de curiozități renascentiste.
SEISM este o serie audio care încearcă să afle răspunsul la o întrebare esențială: „Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major?” Primul episod reconstituie un scenariu realist, bazat pe documente oficiale, despre ce s-ar întâmpla dacă un cutremur similar celui din 1977 ar lovi astăzi România.
