Carte / Literatură
Ultima provocare
Scena9
Citește despre provocările și secretele a patru adolescenți moderni.
Citește despre provocările și secretele a patru adolescenți moderni.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
★★★★★☆☆☆☆☆
Alex Tocilescu scrie primul său text dramatic, Catinca Drăgănescu îl regizează. Iese o comedie dulce-amară despre generația #rezist.
Electro-experimental proaspăt, în stil de ani '70-'80, colorat de veșnica întrebare despre ipocrizia lumii în care trăim: „Dar cine sunt eu să judec?”
Am dat o fugă până la 2 Mai, acolo unde am prins ultimele zile din ȘI festival – ȘI teatru. ȘI film. ȘI mare. Am ținut un fel de jurnal.
În Azuga, Alex Ștefănescu a făcut primii pași spre a deveni multiplu campion național și a reprezenta România la Jocurile Olimpice.
Ilustrație, fotografie, poezie tânără, .gif-uri, un mix, party - După Ziduri, la Brașov.
Artista Alex Bodea e Fact Finder: observă realitatea și o desenează în „anchete sensibile”, o invită la joacă în galeria ei din Berlin și o dă mai departe în romane grafice.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Doi reporteri iau la pas (și la roată) sate și orașe din Teleorman înșirate de-a lungul Dunării, ca să înțeleagă cum ar schimba viața localnicilor ecotraseul turistic Via Danubiana – un drum complet pe malurile românești ale fluviului.
Deși Alex n-a putut niciodată să vadă mai mult decât niște jocuri de lumini, s-a împrietenit cu primul lui calculator, așa că nu i-a luat mult să-și aleagă o profesie.
Am stat de vorbă cu Alex Calangiu, actorul craiovean care joacă rolul principal în „Libertate”, cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Am discutat cu Vlaicu Golcea despre „Urși”, prima piesă de teatru radiofonic creată cu dataset AI în România. Bonus: reflecții asupra șabloanelor în artă, posibilii pași spre a descoperi „the new new” în materie de muzică și împăcarea omului cu mașinăria.
★★★★★☆☆☆☆☆
Criza economică, consumul de droguri, creșterea extremei drepte. Sunt episoade aparent independente din istoria ultimilor aproape 20 ani în România. Și totuși, spectacolul studenților de la UNATC, Regnuri, demonstrează pertinent conexiunea dintre aceste realități.
Am fost la Pata Rât, ghetoul de romi de la groapa de gunoi a orașului Cluj-Napoca, pentru că am vrut să înțeleg de ce mai locuiesc oamenii acolo.
Acest proiect foto este o căutare a propriei identități. Încerc să îmi descopăr rădăcinile și să răspund la întrebarea „Ce ne face să numim acasă locul în care am crescut?”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Oana Stoica scrie despre o adaptare scenică a romanului Laviniei Braniște, „Interior zero”.
Cine e Ivana Mladenović, regizoarea de origine sârbă care surfează curajos pe Noul Val din România?
Vreme de două decenii, milioane de români au venit în Italia în căutare de locuri de muncă, bani și un loc în care să-și crească copiii. Asta se schimbă acum.
★★★★★☆☆☆☆☆
Premiera din debutul noului festival de la Teatrul Excelsior X-FEST, Două ore cu pauză marchează revenirea Gianinei Cărbunariu după mulți ani într-un teatru bucureștean.
Timp de două săptămâni m-am întâlnit cu unii dintre artiștii mei islandezi preferați, pentru a înțelege din ce-i compus sufletul locului și cum se naște pofta de viață din întuneric.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.