Știință / Muzeu
Am văzut „pila nemuritoare” de la Muzeul Tehnicii
Adi Tudose, Ionuț Dulămiță, Mizdan Negatron
Am fost la Muzeul Tehnicii din București și am văzut pila Karpen, despre care Ministerul Cercetării a spus recent că e perpetuum mobile.
Am fost la Muzeul Tehnicii din București și am văzut pila Karpen, despre care Ministerul Cercetării a spus recent că e perpetuum mobile.
Câțiva regizori importanți din cinemaul românesc vorbesc despre ce-a însemnat pentru noi Lucian Pintilie.
Am citit în redacție cărți care întorc sexul pe toate părțile: de la ficțiune și memorialistică, la dezvoltare personală și terapie de cuplu, mistică & înțelepciuni de guru sau istoria ideilor și a mentalităților.
„Charleston”, debutul în lungmetraj al lui Andrei Crețulescu, intră în cinemauri pe 8 iunie. E un film tandru „despre dragoste”, cu Șerban Pavlu și Radu Iacoban într-un tandem dulce-amar.
Am rămas fără cap la DNA și fără Rusia la Mondial, plouă mult și viața culturală pare că întră, încet-încet, în vacanță. Cu toate astea, mai avem câte ceva de făcut.
Am vorbit cu arhitectul Eugen Pănescu de la biroul clujean Planwerk despre calitatea locuirii și despre utilizarea spațiului public în cel mai dinamic oraș din România.
Un articol care te ajută să înțelegi diferenţa dintre teatru și performance.
7 momente culese din clasici și contemporani ai literaturii române, în care poporul a ieșit în stradă.
Am mers la expoziția „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur”, curatoriată de către criticul de artă Cosmin Nasui, ca să înțeleg cum era privită sexualitatea în comunism.
Un fotograf documentează viața din Delta Văcărești - un petic reluat în stăpânire de natură chiar în mijlocul Bucureștiului
Ne revenim după un weekend lung, în care am stat cu ochii pe cifrele unui referendum inutil.
Cum se transformă frica de un celălalt generic (de pildă, Homosexualul), unul pe care îl crezi foarte diferit de tine, în ură? Mai întâi, e nevoie de o alimentare continuă a fricii.
Am fost la SCIKiDS, un festival de știință pentru copii găzduit de un mall din București, și am participat la experimente pe care noi nu le aveam când eram mici.
Am fost la o expoziție care te trece printr-un secol de design românesc de obiect: de la Piticot la Albalux, de la Dacia la Guban.
Dacă vrei să înțelegi ceva din istoria noastră (foarte) recentă, atât cea intimă, cât și istoria cu I mare, uită-te la filmele astea românești. Repede, cât le prinzi în cinema.
Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare pe mână câte un autor din canon și i-ar reconstitui în 100 și ceva de pagini biografia?
Tema centrală a ediției de anul acesta e centenarul Marii Uniri. Dar să lăsăm asta: am ales 14 titluri lansate în preajma târgului.
Noiembrie a fost o lună bună pentru muzica pop: Delia și Inna au îngenuncheat topurile și vizualizările, Mihail cucerește încă o dată prin sensibilitate, la fel face și Lucia.
Un francez pasionat de vampiri a inventat o universitate și o medalie de aur cu care a înșelat instituții, publicații și intelectuali importanți.
Ce s-a întâmplat în prima săptămână după ce „Nobelul” care a păcălit Academia Română s-a dovedit fals. Și ce are de spus francezul din spatele ficțiunii.
Cum ai convinge un puști să citească Topîrceanu? / I-aș da cartea mea, că e cu femei, alcool și bătălii, și poate i se face poftă de mai mult.
★★★★★☆☆☆☆☆
Despre cum un spectacol de teatru ajunge să recupereze frânturi ale istorie recente.
Imobilizat în scaun rulant, Christian Bayerlein e unul dintre protagoniștii principali din „Touch Me Not”, pentru care Adina Pintilie a primit cele mai râvnite premii la Berlinala din 2018.
O listă care arată cât de bogată e literatura în benzi desenate: de la titluri clasice (chiar și-un Premiu Pulitzer), la experimente nou-nouțe, de la suprarealism, la ficțiune pe teme dureroase.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.