Am vorbit cu șase copii care fac sport de performanță, ca să aflăm cum se antrenează online și ce le lipsește cel mai mult, acum că trebuie să stea departe de cluburile și colegii lor.
În care o ilustratoare și o dansatoare desfac ițele mișcării și ale vulnerabilității și definesc dansul contemporan.
O jurnalistă petrece trei săptămâni într-un sat din nordul României, care se micșorează și îmbătrânește, odată cu oamenii lui.
Gânduri din primele zile ale Festivalului George Enescu. Cum s-au auzit violoncelistul Gautier Capuçon, pianistul Pierre-Laurent Aimard, violonista Patricia Kopacinskaia sau instrumentiștii din Ensemble Intercontemporain.
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
Consiliul Concurenței a dat o amendă istorică unora dintre marile edituri și librării din România, sub pretextul că ar fi îngreunat accesul la cărți pentru Bookster, cunoscută drept „biblioteca corporatiștilor”. Am încercat să recreăm istoricul conflictelor dintre editurile românești și Bookster, ca să-i înțelegem mizele. Am stat de vorbă cu autori, editori, cititori și bibliotecari, să vedem care sunt problemele adânci pe care le scoate la lumină această dispută.
Povestea bătăliei mele cu tulburarea de personalitate borderline (BPD) nu este cu nimic mai specială decât altele. Chiar dacă sunt într-un veșnic război cu propria minte, am scăpat cu viață din fiecare bătălie.
În canicula de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu regizorul Eugen Jebeleanu despre spectacolul său „E doar sfârșitul lumii”, dar și despre tocuri, candoare și identitate queer.
În fiecare an, sute de adolescenți și tineri din România ajung în fața judecătorilor după ce au comis infracțiuni. Cum îi ajută statul român să nu-și repete greșelile?
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Am fost în atelierul lui Andrei Gamarţ, unul dintre cei mai mari pictori contemporani români, şi am vorbit despre importanţa de a avea un spaţiu al tău, în care să fii singur cu pânza, departe de grijile cotidiene şi aproape de poezie.
În locul etichetelor și vitrinelor, Muzeul Țăranului Român îi propune vizitatorului să caute și să desfacă de unul singur înțelesurile unui anume obiect.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
Radu Vancu, Dan Sociu și Cristian Fulaș vorbesc despre relația dintre abstinență și creativitate.
Odată cu carantina, am început să țin un jurnal din text și imagini și să le fac portrete câtorva prieteni, aflați și ei în izolare. Chiar dacă am păstrat distanța, fotografia mi-a dat ocazia să mă mai văd cu oameni.
În loc să așteptăm ca inovația tehnologică să ne izbăvească de inegalități sociale și de dezastrul climatic, trebuie să avem grijă de infrastructurile existente și de muncitorii invizibili care le țin în viață.
Citește în avanpremieră un fragment din romanul scriitoarei Ioana Bâldea Constantinescu, „Castelul din orașul meu”, care spunea povestea unui geniu singuratic.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
Despre granițele fine pe care le atacă în noul său film, „Ext. Mașină. Noapte”, am vorbit cu regizorul Andrei Crețulescu într-o dimineață toridă de august din centrul Bucureștiului.
Șase persoane mi-au povestit cum au ghostuit pe cineva, ce i-a făcut să ia decizia asta și cum i-a afectat pe termen lung toată această retragere. Am dezlegat problema împreună cu o psihologă și o doctorandă în filosofie, ca să vedem cum ne putem reapropia unii de alții.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Înainte de a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu artista ale cărei coregrafii sunt prezente în multe dintre spectacolele din festival.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
