Arte vizuale / America
Homo Deus la New York
Mara Dănilă
Timp de o lună, galeria Mobius din București a adus la New York expoziția de grup „Homo Deus”, pe care a prezentat-o într-un nou tip de galerie.
Timp de o lună, galeria Mobius din București a adus la New York expoziția de grup „Homo Deus”, pe care a prezentat-o într-un nou tip de galerie.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
De vorbă cu Andrei Pandele, fotograful demolărilor din perioada comunistă
Așteptăm Ziua Internațională a Podcastului cu investigații jurnalistice, polemici, enciclopedii audio și terapie de cuplu.
E timpul să domesticim eșecul și să-l plasăm acolo unde îi e locul: în esența a ceea ce suntem.
Se anunță încă o săptămână plină cu soare și evenimente pentru care merită să ieși din casă.
Ce ni s-a pregătit pentru săptămâna asta
Avanpremieră: Eseul Virginiei Woolf, despre autonomie și autodeterminare feminină, vede lumina tiparului în România, într-o nouă traducere.
O fotografă documentează deja de cinci ani poveștile a patru surori dintr-un fost oraș industrial. O serie emoționantă despre maturizare și magia vieții de zi cu zi.
Tema centrală a ediției de anul acesta e centenarul Marii Uniri. Dar să lăsăm asta: am ales 14 titluri lansate în preajma târgului.
Citește un fragment din autobiografia fostei Prime Doamne a Americii, lansată concomitent în peste 28 de țări.
Am făcut un platouaș cu cinci soiuri noi de poezie apărute online în ultimii ani - toate mai mult sau mai puțin ludice, actuale și pline de prilejuri de revelații.
★★★★★☆☆☆☆☆
Fac parte din procentul minim al populației care n-a citit încă tetralogia napolitană a Elenei Ferrante. Cu toate astea, m-am uitat fascinată la ecranizarea făcută de HBO.
★★★★★☆☆☆☆☆
În romanul „Apără-ți coroana”, al francezului Yannick Haenel, autorul devine personaj, interacționează cu figuri reale precum Michael Cimino și Isabelle Huppert, și devine obsedat de ”Moby Dick” al lui Herman Melville.
Cum s-a văzut Centenarul de la Londra, printre oamenii care muncesc departe de casă.
Am ieșit la o plimbare în Cișmigiu cu Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani islandezi.
Am adunat câțiva dintre oamenii NexTului pentru o ultimă tură de filme&amintiri. I-am rugat pe spectatori și pe organizatori să spună care e scurtmetrajul lor preferat din toți anii de festival.
Sensul vieţii în societatea contemporană se poate, atunci, şi el exprima foarte simplu: să muncim ca roboţii şi să consumăm ca sparţii.
Elementul erotic este fundamental pentru lirica lui Emil Brumaru, inclusiv în poeziile despre dovlecei, bulion și morcovi.
Ce s-a întâmplat în prima săptămână după ce „Nobelul” care a păcălit Academia Română s-a dovedit fals. Și ce are de spus francezul din spatele ficțiunii.
Răspund: un antropolog, o psiholoagă, o profesoară de filosofie și un istoric.
Sofia Zadar face muzică-terapie și ne învață cum să ne iubim vulnerabilitățile și femeile.
Am umblat prin șase sex shop-uri din București (și unul online), ca să aflu cu ce fel de vibratoare, cătușe sau creme pentru orgasm se joacă oamenii cu care împart un oraș.
Cum arată un adolescent care scrie poezie azi și oare ce specie extraterestră mai este și asta? Răspund Flavius Sindie, Iuliana Ursachi și Tudor Pop, trei poeți foarte, foarte proaspeți.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.