Media&digital / Tehnologie
Anul 2025 în industria de AI
Oana Filip, Andrei Pacea
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Cine se zbate ca Bucureștiul să devină un oraș mai sigur - pentru pietoni, dar și pentru șoferi - și de ce mor oameni în războiul ăsta?
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
Am vorbit cu dirijorul principal al Filarmonicii George Enescu și fondatorul ansamblului Musica Ricercata despre cum îi aducem pe copii mai aproape de muzică, dar și descoperirea unui manuscris inedit.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
Meseria de coordonator de intimitate s-a născut din mișcarea #metoo și a devenit esențială pe platourile de filmare, pentru a asigura siguranța emoțională a actorilor. Vlad Troncea, actor și dansator român cu experiență la Londra și în țară, vorbește despre munca lui — care, în ciuda prejudecăților, nu e cea de „poliție a sexului”.
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
S-a stins din viață cea mai importantă etnomuzicologă română contemporană, care i-a făcut pe lăutarii din România cunoscuți în lume.
Am fost la conferința Coaliției pentru Familie la TNB. Apoi am luat la puricat ce și cum s-a spus acolo despre toleranță și conștiință.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Cum comparăm ce citim (uneori random) ca să extragem o imagine de ansamblu despre lume? Cine are acces la producția de literatură? Ce tip de discursuri capătă vizibilitate? Și, mai ales, de ce ar trebui ca aceste chestionări cu iz academic să fie de interes pentru publicul de carte de la noi și de aiurea?
Înghițită de criză, Spania a anunțat că vrea să introducă venitul de bază universal. Care e istoria acestei idei intens disputate?
Autor-cult. Chirurg. Explorator neobosit al lumii și-al oamenilor ei.
Șase dintre tinerii noștri colaboratori reflectează asupra vizitei lor la Memorialul Închisoarea Pitești și Muzeul Comunismului pentru Copii, unde au fost împreună cu scriitoarea Iulia Iordan.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.