Într-o săptămână blândă de toamnă pandemică, ne bucurăm incert (cât ne mai putem bucura) de discuții cu artiști, retrospectivă de festival de film, o expoziție SF-punk și una retro-auto.
În timpul comunismului, un spital de psihiatrie încerca un model de tratament ce punea în centru relația cu pacientul. Astăzi, într-un spital din apropiere, câțiva angajați se străduiesc să-i facă pe cei internați să se simtă ca acasă.
Zece artiste și artiști tineri vorbesc despre miza lucrărilor pe care le vor expune la Diploma Show, dar și despre cele mai mari dificultăți pentru artiștii la început de drum în România lui 2023.
Artistele și artiștii de la Atelierele Malmaison protestează împotriva creșterii substanțiale a chiriilor și cer ajutor din partea statului pentru a nu pierde comunitatea pe care au construit-o, cu efort și multe resurse.
Am stat de vorbă cu fotograful britanic afiliat Magnum Photos Stuart Franklin, despre adevăr, etică și cum ne uităm la natură. Mi-a zis că lui nu-i place deloc imaginea care l-a făcut celebru.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
Unul dintre cei mai longevivi conducători ai Europei, importantă figură politică, șoț al lui Sisi și purtător de favoriți legendari, împăratul Franz Joseph I a schimbat pentru totdeauna istoria continentului. Citește un fragment dintr-un volum despre viața acestuia.
Un jurnal de custode de la „Miriam Răducanu: o expoziție-arhivă cu senZ”, care prezintă parcursul uneia dintre cele mai influente dansatoare și coregrafe din România.
Muzeul Național de Istorie a României din București stă aproape închis de 17 ani și e personajul tăcut dintr-o poveste despre oameni care se ceartă și-apoi abia se mai salută pe holurile instituției în care lucrează.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
Povestea celui mai așteptat monument din România e un scurt roman polițist.
★★★★★☆☆☆☆☆
Hai să vizitezi într-un articol o expoziție în care artista Veda Popovici rescrie istoria artei prin propriul corp și un pătrat negru.
De Ziua Culturii Naționale, câteva răspunsuri de la tineri despre relația lor cu artele & cunoașterea, adunate la firul ierbii din sate și orașe mari & mici. Un antidot care să ne arate că tinerii români de azi nu pot fi descriși după un portret robot unic creat din stereotipurile pe care le vedem în media sau social media.
De un an, statul român poate monitoriza electronic ordinele de protecție pe care le primesc victimele violenței domestice pentru a se asigura că agresorii nu se apropie de ele. Din păcate, brățările electronice care pot salva viețile femeilor nu sunt aproape deloc folosite de autorități.
Am invitat trei poeți să-și imagineze alte imnuri naționale și un designer să remixeze tricolorul.
Am fost la Mall Plaza de Ziua Culturii Naţionale, unde o orchestră a făcut să răsune o oază de românitate într-o mare de branduri occidentale.
De la capodopere la Hyperion, de la Geniu pustiu la Veronica Micle, totul despre poetul național.
De săptămâna asta, redactorii Scena9 îți fac personal program cultural - doar cu chestii la care ne-am duce, pe bune, și noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
La fel ca în „Sieranevada” lui Cristi Puiu, personajele par nevorbite de veacuri de singurătate, și acum nu se mai pot opri, variind de la taclale până la cuvinte care schimbă vieți. Din nefericire, similitudinile se opresc aici.
N-au mai fost lupte de gladiatori pe stadionul „Iftimie Ilisei” din Medgidia, cum nici alte lucruri mai importante nu s-au întâmplat pe-aici în ultima vreme.
Nora este prințesă în Regatul Norilor, acolo nu e frig niciodată și anul are doar trei anotimpuri. Cătălina Miciu a scris povestea ei.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Ca în fiecare săptămână, jupuim afișele vechi cu evenimente de pe panoul de mai jos și lipim unele noi, lucioase.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
