În acest context timid de revenire la viață, programul Rezidenței BRD Scena9 continuă cu programele deja consacrate și se pregătește pentru prima mare expoziție a anului.
Am stat de vorbă cu criticul & cercetătorul Mihai Iovănel despre ce înseamnă să concepi o istorie a literaturii române contemporane, despre rolul și greutățile ei, despre subiectivitate și ideologie.
În anul aniversar 15, când Noaptea Albă a Galeriilor este pentru prima dată în format online în orașul în care s-a născut, București, trecem în revistă cum s-au simțit primele 14 nopți albe petrecute în galerii.
La final de an facem o restrospectivă a textelor noastre preferate publicate anul ăsta pe Scena9.
Tanya Shelepko, regizoare de teatru care a ales să rămână în capitala Ucrainei de la începutul invaziei rusești, vorbește despre importanța de a rămâne om și despre ce îi rămâne de făcut unui artist în vremuri de război.
Ne-ați întrebat dacă mai scoatem revista Scena9 pe hârtie. Iată și răspunsul.
Până pe 31 martie căutăm reporter cultural, care să se alăture echipei mici, dar energice, de la Scena9.
„Hidra”, statuia lui Costin Ioniță amplasată la Iași în „Luna sculptorilor români”, a stârnit fascinație și revoltă, exaltare sau ură viscerală. Care este istoricul acestei lucrări cu mare încărcătură politică și cum se explică reacțiile violente de care a avut parte la Iași?
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Alexandru Matei, arată mai multe mărturii, se folosea de poziția lui de profesor și de prestigiul intelectual pentru a pretinde diferite favoruri (sexuale, amoroase, profesionale) de la femeile pe care le aborda, fie că erau sau nu studentele lui.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
David Lynch a încetat din viață la 78 de ani. Am invitat șapte prieteni Scena9, cinefili din domenii diverse, să ne spună ce a lăsat regizorul și producătorul american de film în viețile lor. Spoiler: e mult mai mult decât „Twin Peaks”.
Hai să vorbim deschis despre ce înseamnă adicțiile, despre greutatea lor asupra vieții de zi cu zi, despre ce nu fac instituțiile pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu dependența, dar mai ales despre ce ar trebui să facă
Rezidență artistică de reflecție și dialog artistic în mijlocul orașului.
De ce familiile, școlile și instituțiile din România nu țin pasul cu transformările vieții digitale și nu-i pot ajuta pe cei mai tineri dintre noi să se apere în fața violențelor online de care au parte tot mai des?
Noua carte a lui Iulian Bocai, scriitor, cercetător și colaborator Scena9, este o explorare a relațiilor dintre oameni, a sexualității și a modului în care ne mișcăm în lume. Citește un fragment aici.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
Revista Scena9 #7 a ieșit din tipar și s-a lansat în spațiu într-o nouă expoziție colectivă în care jurnalismul, arta și confesiunea intimă își schimbă forma pentru a se lăsa trăite, nu doar citite. Expoziția „Ce ascundem” continuă un demers unic în peisajul cultural românesc.
Am săpat în aproape 1.000 de mesaje de pe site-ul onanisti.ro, scrise de administratorul său, Daniel Marian Dionisie, acum martor într-un dosar de urmărire penală. Deși bărbatul neagă că ar fi contribuit activ la comunitatea pe care o administra, mesajele pe care le posta arată fix opusul.
Astronomul Ciprian Vîntdevară a pus pe harta cerului aproape o sută de stele variabile numite după Bârlad, orașul unde lucrează ca muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan”. Și, deși resursele de care dispune pentru cercetare sunt minime, tot el a făcut și una dintre cele mai importante descoperiri astronomice din România: a observat pentru prima oară o novă roșie, mult mai strălucitoare decât Soarele, a cărei lumină ajunge la noi de acum 21 de milioane de ani.
Cum pe geam nu vedem decât o bucată de iarnă, am invitat 12 fotografi români să ne arate iarna, așa cum se vede prin obiectivele lor.
Câteva sugestii de import pentru playlistul lunii martie.
Am aprins lumânări pentru hygge, am fost la atelierul de iubire personală și am testat 24 de rețete pentru fericire de pe net. CLICK AICI ca să afli dacă redactorii Scena9 au descoperit fericirea.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
