Film / Cinema
Anul 2024 în 10 filme
Victor Morozov
Se încheie un an complicat, care în săli s-a tradus printr-o ofertă variată, dar fără favoriți clari. Uite cine a intrat pe listă.
Se încheie un an complicat, care în săli s-a tradus printr-o ofertă variată, dar fără favoriți clari. Uite cine a intrat pe listă.
Ce implică gestul de a „face” imagine? Dar când aparții unui popor ale cărui urme audiovizuale au fost sistematic jefuite, dezmembrate, șterse – cel palestinian, de exemplu –, întrebarea capătă o încărcătură existențială. Kamal Aljafari dă, în „A Fidai Film” un răspuns dintre cele mai răscolitoare.
★★★★★☆☆☆☆☆
În primul dintre scurtmetrajele lui Jean-Luc Godard lansate postum, cineastul ne invită la masa de colaj-montaj cu ocazia adaptării unei scrieri din anii ’30.
★★★★★☆☆☆☆☆
Isabela Tent urmărește, în debutul său documentar Alice On & Off (acum în cinematografe), zbaterea dark a unei tinere incapabile să spargă cercul traumei.
★★★★★☆☆☆☆☆
Platforma HENRI a acumulat o selecție de filme mute, care strânge laolaltă capodopere și curiozități timpurii într-ale imaginilor în mișcare. Printre ele, „Within our Gates” (1920).
★★★★★☆☆☆☆☆
„Anora” – de săptămâna trecută în cinematografe – e un film ca un trip euforizant sfârșit în valea plângerii, acolo unde nimic nu mai poate susține iluzia fericirii sintetice.
Două filme pentru copii, dar în același timp pentru adulți, spun lucruri profunde despre viață în limbaje complet diferite.
★★★★★☆☆☆☆☆
Documentarul „O familie aproape perfectă” (r. Tudor Platon) e pe un subiect (încă) destul de rar în documentarul românesc, deși familia – ca fundal – a fost la loc de cinste de când există documentar independent în limba română.
Un interviu cu regizorul Ali Abbasi, care „e clar că gândește profund despre ce pune pe ecran, dar nu se apucă să facă paradă cu asta – lasă tumbele intelectuale pentru alți saltimbanci și laudele pentru lăudători.“
★★★★★☆☆☆☆☆
Date fiind vicisitudinile distribuției alternative de la noi, „Vampiru’ Zombi“, noul film al franc-tireurului Sebastian Mihăilescu, riscă să fie văzut de mai puțini oameni decât a putut să adune pe un generic. Ar fi însă păcat ca, după numai o proiecție în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, turneul lui să ajungă deja la sfârșit.
David Cronenberg revine cu un film despre boală, moarte și conspirație tech. Ne-am fi putut lipsi de cea din urmă, într-atât de răscolitor e acest avânt fără colac de salvare într-o intimitate ca un giulgiu catifelat, care învăluie totul. „The Shrouds“ a rulat în cadrul Les Films de Cannes a Bucarest.
„Grand Tour” al portughezului Miguel Gomes imaginează un periplu fantasmagoric, muzical, imanent prin toată Asia de Sud-Est, în căutarea cine știe cărei năluci. Filmul rulează săptămâna aceasta în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Candidatul perfect” e un film „politic” cu o distribuție promițătoare, care însă eșuează lamentabil, pentru că nu înțelege politica, nici măcar la un nivel superficial.
„Skincare” și „The Substance”, două filme aflate (teoretic) la poli opuși ai grotescului taie și spânzură prin stabilimentul masculinizat thriller-horror, încercând să ilustreze obsesia acelui cel-mai-grotesc-lucru dintre toate: faima.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineastul Ali Abbasi se înhamă, în „The Apprentice”, la o luptă corp la corp cu acest neverosimil producător de imagini care e Donald Trump.
Producătorul Sam Mendes și scenaristul Jon Brown discută despre francizarea de dragul profitului în industria cinematografică și efectele acesteia asupra calității producțiilor, actorilor și echipelor de filmare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Mai știe cineva ceva de Hollywood? Lăbărțat și gata să o apuce în toate direcțiile, „Joker: Folie à deux” (din 4 octombrie în cinematografe) ne aduce vești nu tocmai bune despre studiourile americane de film.
La 35 de ani de la revoluție, de ce insistă establishmentul artistic din România să facă filme despre comunism? De ce le face așa cum le face? Și, mai ales, de ce se supără când publicul le numește ca atare?
★★★★★☆☆☆☆☆
„TWST – Things We Said Today ” marchează mult așteptata revenire a celui mai important cineast român în activitate, Andrei Ujică. Un proces îndelungat de gestație s-a aflat la baza acestui documentar de montaj ce pare să fi fost ajuns din urmă, și poate chiar depășit, de modele și reflexele unui subgen căruia Ujică însuși i-a servit, prin titlurile precedente, drept botezător.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineastul Bogdan Mureșanu debutează în lungmetraj cu „Anul Nou care n-a fost”, o încercare de facelift adresată imaginilor Revoluției Române, evenimentul cu majusculă din istoria noastră.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Vis. Viață”, în regia Ruxandrei Gubernat, e documentarul potrivit la locul potrivit – o privire onestă, aproape academică, asupra unei generații ce abia își începe viața.
★★★★★☆☆☆☆☆
No surprises: grecul Yorgos Lanthimos își reconfirmă, prin „Kinds of Kindness” (acum în cinematografe), statutul de mic maestru al cinemaului cruzimii gratuite, menit să epateze o industrie servilă și lipsită de discernământ.
Odată cu finalul verii ne gândim la croaziere, la traversări, la mări și oceane. Acest mod tot mai contestat de a călători, co-responsabil de, dar și captiv în furtunile încălzirii globale, a punctat consecvent istoria cinemaului. Mai jos, cinci exemple memorabile.
Despre granițele fine pe care le atacă în noul său film, „Ext. Mașină. Noapte”, am vorbit cu regizorul Andrei Crețulescu într-o dimineață toridă de august din centrul Bucureștiului.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.
