Schimbare / Mediu
Bunica ta e mai ecologistă decât tine
Claudiu Popescu, Ioana Pelehatăi
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
În praful istoriei noastre recente, am dat peste Coruț. Pavel Coruț. Scriitor și fost contraspion.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Filosoful Costică Brădățan și Julien Crockett, avocat și publicist, discută despre setea de succes și binefacerile ascunse ale eșecului, despre căutarea și crizele sensului, despre ratați fabuloși ai istoriei, de la care trebuie să ne însușim lecții de viață.
O psihologă din Slobozia face educație emoțională cu agresorii, în încercarea de a reduce violența domestică. Cum se traduce munca ei în viața unei familii zdruncinate de scandaluri?
Un interviu cu Thorsten Gubatz, un „meloman, clarinetist și compozitor” care cu ajutorul canalului său de YouTube face ca muzica clasică românească contemporană să fie ascultată.
Înainte de a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu artista ale cărei coregrafii sunt prezente în multe dintre spectacolele din festival.
Am fost în iunie la Deva, ca să aflăm cum un profesor reînvie meșteșuguri populare pierdute, redate astăzi de el celor tineri.
Am fost la Târgu Ocna și am vorbit cu o mână de adulți și copii care dau viață culturii în oraș.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
Se vorbește adesea despre deșertificarea din sudul Olteniei, însă o incursiune la Dăbuleni îți arată că zona se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.
Citește un fragment din cartea „Corpuri care contează” de Judith Butler, care chestionează ideea că genul este ceva natural.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
„Ultimul tango la Paris”, celebrul film al lui Bernardo Bertolucci, cu Maria Schneider și Marlon Brando în rolurile principale, provoacă discuții raporturi de putere și abuz în artă.
O povestire care îmbină chimia și autobiografia, scrisă de unul dintre cei mai puternici autori ai secolului trecut.
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Unul din cei mai buni autori europeni de reportaje scrie lucid și empatic despre noile tradiții ale înmormântărilor.
În locul etichetelor și vitrinelor, Muzeul Țăranului Român îi propune vizitatorului să caute și să desfacă de unul singur înțelesurile unui anume obiect.
Despre cenzură, alegeri și cinema cu Iosif Demian, regizorul filmului „Baloane de curcubeu”. După nenumărate tăieturi impuse de cenzori, peste 3 decenii de uzură și atacul unei ciuperci australiene, filmul a fost recent restaurat.
Am vorbit cu arhitectul Eugen Pănescu de la biroul clujean Planwerk despre calitatea locuirii și despre utilizarea spațiului public în cel mai dinamic oraș din România.
În România, când vine vorba despre deșeuri și tot ce ține de ele – cum apar, cine le aruncă, cine ar trebui să le colecteze și recicleze – pasarea responsabilității ajunge la rang de artă.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
