Exploratori / Literatură
Lasă-l pe BAS să te năucească
Claudiu Popescu, Ionuț Sociu
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
Am dat o fugă până la Ciocanu, un sat de la poalele Pietrei Craiului, unde frații-scriitori Matei și Filip Florian vin să lucreze în pace la cărțile lor. Echipa n-ar fi fost completă fără fotograful și alpinistul Mircea Struțeanu, cel mai tânăr frate din acest trio.
O discuție cu două tinere cititoare despre seria anime „Bungou Stray Dogs”, care convinge (pre)adolescenți din toată lumea să se apuce de citit clasicii literaturii universale.
Un atac cu rachete rusești asupra unei pizzerii din Kramatorsk ucide 13 persoane, printre care și scriitoarea ucraineană Victoria Amelina. Printre supraviețuitori se află și scriitorul columbian Héctor Abad Faciolince. Experiența devine nucleul volumului „Acum și în ceasul morții”, o carte despre război, memorie și responsabilitatea martorului.
Am stat câteva zile la Iași ca să-l cunosc mai bine pe Florin Lăzărescu, sciitor tradus în peste zece limbi, scenarist și co-organizator al FILIT, cel mai mare festival de literatură din România.
M-am întâlnit recent în București cu Richard Flanagan, celebrul autor australian și câștigător al Man Booker Prize.
O viață fericită pentru toți în schimbul suferinței unuia. Cătălin Teniță scrie despre „Cei care pleacă din Omelas”, o proză de Ursula K. Le Guin, una dintre cele mai apreciate autoare de SF și fantasy din lume.
Am vorbit cu poetul Andrei Dósa despre el și despre primul lui roman, „Ierbar”, publicat recent - „un fel de Hanul Ancuței cu prăjiți.”
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Citește un interviu cu Jonathan Franzen, unul dintre cei mai importanți scriitori americani contemporani, prezent recent la FILIT 2018.
Fórum do Futuro e un festival care se desfășoară anual în Porto, unde artiști, scriitori, oameni de știință, filosofi și arhitecți vin să vorbească despre soarta planetei și a omenirii.
Cum ai convinge un puști să citească Topîrceanu? / I-aș da cartea mea, că e cu femei, alcool și bătălii, și poate i se face poftă de mai mult.
Iată câteva recomandări de noi apariții la târgul de anul acesta. Aș fi preferat o listă mai scurtă, dar este o ediție bogată.

Împreună cu prietenii de la Cărturești, recomandăm multă proză bună în doze mici.
Am stat de vorbă cu unul dintre cei mai importanți scriitori ai lumii despre despre scrisul ca unealtă în viața de zi cu zi, despre îmbuibarea cu informație și cum să facem exerciții de bunătate într-o lume a polarizării.
Zona nouă a continuat să facă ce a făcut mai bine din 2015 încoace: un festival fresh și exemplar, care ne pune pe harta world literature.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Un dialog de la distanță cu chilianul Benjamin Labatut, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani. Despre limitele misterioase ale cunoașterii, dansul adevărului cu ficțiunea, inteligența artificială și nevoia de a păstra în noi zone nedescoperite.
Trei cercetători răspund pe larg la cele mai importante nelămuriri despre vaccinurile anti-COVID și vă pun la dispoziție cele mai relevante informații, ca să să vă formați propria părere.
Olga măsoară drumul până acasă în pași mărunți și povești de-odinioară.
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
Un dialog cu trei membrx ale Cenaclului X, despre ce înseamnă să faci literatură queer și antispeciistă în România, despre poezie, teorie și politică, despre antologia „Luminișuri”.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.