Dacă încă ești prin București și nu știi cum să te adăpostești de căldură, te invităm din nou în curtea de la Rezidența9 (I.L.Caragiale 32) pentru o experiență de cinema unică: programul de filme rare în aer liber CINEVARA se întoarce pentru a 6-a ediție.
Pornind de la cazul lui Andrei Moran-Nae, profesorul universitar care a venit la orele sale de la Facultatea de Limbi Străine îmbrăcat în haine în mod tradițional feminine și a devenit apoi victima unui linșaj public și de presă, Iulian Bocai vorbește despre necesitatea toleranței și revoltei în societate.
Citește un fragment din volumul: „Lup roșu, negru leopard” de câștigătorul Man Booker Prize, Marlon James.
Am discutat cu coordonatorii antologiei de proză scurtă scrisă de femei „Retroversiuni. Blocaje”, Cristina Ispas și Victor Cobuz, pentru a înțelege mai mult despre harta pe care o oferă o astfel de radiografiere și felul în care se desprinde raportarea autoarelor la feminism.
Consiliul Concurenței a dat o amendă istorică unora dintre marile edituri și librării din România, sub pretextul că ar fi îngreunat accesul la cărți pentru Bookster, cunoscută drept „biblioteca corporatiștilor”. Am încercat să recreăm istoricul conflictelor dintre editurile românești și Bookster, ca să-i înțelegem mizele. Am stat de vorbă cu autori, editori, cititori și bibliotecari, să vedem care sunt problemele adânci pe care le scoate la lumină această dispută.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
Am stat de vorbă cu cercetătorul Mircea Păduraru despre volumul „Fondul interzis”, în care explorează un subiect adesea evitat: exprimarea licențioasă în cultura populară.
Iulia Gorzo, traducătoare de cărți și filme, discută cu fratele ei, criticul de film Andrei Gorzo, despre ultima lui carte, în care surprinde povestea tumultuoasă a familiei lor și România ultimilor 40 de ani din perspectiva tatălui celor doi.
Citește un fragment din romanul lui Jen Beagin, o voce amuzantă și sigură pe sine.
În ultimul deceniu or so, muzica a suferit câteva transformări importante sub imperiul netului. Eticheta de piesă făcută pe calculator s-a transformat din rușine în estetică. Sinceritatea și ironia au început să se întâlnească în interiorul aceluiași vers.
„The End of the World”, o instalație a artistului Alfredo Jaar aduce în lumina reflectoarelor o mână de resurse naturale care fac obiectul crizei ecologice și politice din zilele noastre.
Am rugat cititorii să ne spună istoria lor cu dependența. Fiecare poveste adaugă o nouă dimensiune discuției despre adicții, atât de necesară pentru a înțelege mai bine cum ne raportăm la noi, la consum, la cei din jur și la cei responsabili de politicile publice în sănătate.
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Unsprezece povestiri scrise de Ludmila Ulițkaia, o autoare care nu încetează să surprindă. Descoperă o povestire aici.
Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Ce mai e astăzi umorul politic? Doar glume pe seama unor oameni care, întâmplător, activează în zona luptei pentru putere?
AI-ul a infestat, ca un virus globalist de ultimă generație, fix genul muzical care se leapădă de Satana tehnologiei, predică întoarcerea la rădăcini ca răspuns la perversiunea sexo-marxistă și strigă „Tradiții adevărate” din toți algoritmii.
Filme, muzică, rebeli și inovatori din Sahara Occidentală, Mali, Washington, DC, Cuba și de pretutindeni. Se văd & aud la ediția a 9-a a festivalului care aduce laolaltă muzica și sociopolitica, începând de azi, la București.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
Citește un fragment din „Long Island”, continuarea romanului „Brooklin”, povestea lui Eilis, o imigrantă prinsă între Statele Unite și Irlanda.
Am urmărit 12 comedianți cu vechime și 10 debutanți, pentru a afla de ce râd românii la “stand-up comedy”.
A condus Cristi Radu, conferențiar în istorie inedită a orașului, printre ruinele lui Ceaușescu și renovările lui Oprescu.
Trilogia trupei Frilensăr e capabilă să îmbujoreze până şi pe cel mai posomorât spectator.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
