Știință / Copii
Copiii încă iubesc știința
Vlad-Marko Tollea
Am fost la SCIKiDS, un festival de știință pentru copii găzduit de un mall din București, și am participat la experimente pe care noi nu le aveam când eram mici.
Am fost la SCIKiDS, un festival de știință pentru copii găzduit de un mall din București, și am participat la experimente pe care noi nu le aveam când eram mici.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
După cinci ani agitați, America are un nou președinte. Va reuși Biden să dezvrăjească SUA de iluzia minciunilor țesute de Trump?
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
Din 2007 încoace, o organizație pe nume World Record Academy potolește foamea de recorduri a omenirii. Am vrut să vedem în ce companie selectă a intrat iconostasul Mântuirii Neamului și cine face bani de pe urma certificatelor.
Am stat de vorbă cu Denis Duma și Mario Sandrino Rădulescu, doi tineri care apar în documentatul „Pentru mine tu ești Ceaușescu”, despre tinerețea dictatorului.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Am stat de vorbă la București cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”, care colindă lumea întreagă de mai bine de un an și jumătate, înarmați cu cea mai eficientă apărare a identității lor – muzica.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
În toiul unui război, lucrurile care țin de frumusețe pot să pară triviale. Pentru ucrainencele care muncesc în industria cosmetică din București, însă, înfrumusețarea se transformă într-un limbaj al rezistenței, al muncii și-al lui „acasă”.
Unul din cei mai buni autori europeni de reportaje scrie lucid și empatic despre noile tradiții ale înmormântărilor.
Am încercat să aflăm problemele vârstnicilor din România, confruntați adesea cu disprețul societății.
Am vorbit cu scriitoarea mea preferată, după care am scris 3 scrisori: despre feminism, talent, Bistrița vs. București și despre timp ca o spirală cu capetele suprapuse.
Regizorul Claudiu Lorand Maxim vorbește despre „Țuhaus”, spectacolul despre condițiile din închisorile românești, în care un fost deținut își joace propriul rol.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
Citește un fragment din „Fata care nu se putea opri din mers”, cartea autoarei siriene Samar Yazbek, tradusă din limba arabă de Laura Sitaru pentru editura Pandora M.
Am pus cap la cap o listă cu bunătăți de cărți, podcasturi, seriale și albume muzicale cu care să te delectezi la finalul anului.
Mi-a fost rușine de felul în care arăt de când mă știu. Și de aproape zece ani pendulez între anorexie și bulimie.
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
Un portret al directoarei centrului pentru ucraineni din Brașov Katya și al muncii ei sisifice, de a asigura refugiaților tot ce le trebuie - în mod special educație pentru copiii lor.
Pe Strada Lăutarilor din Clejani, curtea lui Caliu răsună cu acorduri de vioară, țambal, contrabas și acordeon, în speranța că tradiția merge mai departe. Că nu moare. Încă.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.