Lumea noastră / Viață&co
Problema românului alb
Ștefania Cotei
Am fost educați de societate să nu ne vedem rasa, ci să o construim pe baza discriminării altora.
Am fost educați de societate să nu ne vedem rasa, ci să o construim pe baza discriminării altora.
Prima expoziție a anului 2022 găzduită de Rezidența Scena9 pune în prim plan munca.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
Foști membri ai comunității Copiii Soarelui îl acuză pe liderul Ardelean Fărcaș de hărțuire sexuală și alte forme de abuz.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
În care o profă de română, care e și boardgame geek, te introduce în această lume minunată. Bonus: 5+1 jocuri noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Distins cu premiul de regie în secțiunea canneză „Un certain regard”, „Metronom” există ca film numai în prima sa parte. După care se transformă – lucru de neînțeles – în „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
10 expoziții care ridică întrebări legate de starea lucrurilor acum sau care propun modele alternative de practici artistice orientate spre comunitate și sustenabilitate.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Electric Brother remasterizează primul său album, Alina Eremia reușește un exercițiu pop nouăzecist, Paulina nu poate să cânte manele, iar Puya nu mai poate după zilele însorite de altădată.
★★★★★☆☆☆☆☆
O epopee care m-a dus la trei filme și apoi prin purgatoriul unui mall muribund, la o serie de sketchuri lipite cu super glue care se cheamă „Haita de acțiune”.
Poate o fermă regenerativă să aibă succes în România?
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Pe sfârșit de an, două filme de acțiune redefinesc termenul de „imitație” în feluri total diferite.
Care dintre cărțile, filmele, muzicile și toate celelalte arte cu care ne-am întâlnit anul ăsta ne-au prilejuit declicuri semnificative și ne-au rămas cel mai puternic în minte? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă. Voi ce-ați trece pe listă?
Câteva unelte de orientare în arta pe care pictorul suprarealist a creat-o în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când nazismul l-a forțat să devină un fugar printr-o Europă-capcană. Le puteți lua cu voi la expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României până în aprilie 2024.
Pe parcursul lunii martie, festivalul aduce în patru orașe din țară animații care îmbină science-fictionul și filosofia. Uite ce filme ne-au atras nouă atenția.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
Să anunțăm triumfător că „Băiatul sclipitor”, extraordinarul volum al marii și durabilei noastre iubiri Paul Auster despre nu mai puțin extraordinarul Stephen Crane, are de-acum o versiune în limba română.
Citește un fragment din cartea „Corpuri care contează” de Judith Butler, care chestionează ideea că genul este ceva natural.
Cei care au reușit să facă din Delta Văcărești un parc natural încearcă să mai ofere Bucureștiului o oază de verdeață protejată prin lege: Pajiștea Petricani, aflată în nordul Bucureștiului. Am făcut o expediție prin cele șase hectare care adăpostesc zeci de specii de plante și animale și care pot oferi o gură esențială de aer orașului, în condițiile în care temperaturile record devin norma.
Un bilanț personal și național despre vaccinul pe care, o vreme bună, statul meu și cu mine l-am ratat împreună.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
