După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Am fost la Kiev în săptămâna dinaintea alegerilor prezidențiale din Ucraina, ca să înțeleg ce e cu identitatea națională și naționalismul la vecinii noștri și ai Rusiei lui Putin.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Am stat de vorbă cu tânărul cineast Jérémy Gravayat, al cărui documentar despre familiile de români de la periferia Parisului își va întâlni, luna aceasta, publicul din România.
Citește un fragment din „Discursul filosofic” de Michel Foucault.
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
Am întrebat oameni din opt țări ce efecte au avut protestele recente în societățile din care fac parte.
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
„Poezia lucrează în slujba memoriei,/ iar Muzele sunt fiicele Mnemosynei./ Când îți spun să cânți, Caliope,/ invocația mea e o rugăminte, nu un ordin.”
Regizoarea Natalie Musteață, de origine română, și Alexander Singh, partenerul său, au câștigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun film scurt. Am stat de vorbă cu Natalie și cu mama sa, Roxana Marcoci, în biroul luminos de la MoMA - Museum of Modern Art din New York , unde aceasta din urmă conduce departamentul de fotografie. Am pornit de la povestea emigrării mamei și am ajuns la identitate și aparținere, Brâncuși și Yorgos Lanthimos, feminism și feminisme, artă și generațiile. Dar, înainte de toate, am descoperit o poveste despre familie și cunoaștere.
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
Citește un fragment din cartea „Corpuri care contează” de Judith Butler, care chestionează ideea că genul este ceva natural.
Am mers la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad la aproape două luni după ce un elev a „dezbrăcat” cu ajutorul inteligenței artificiale 11 dintre colegele sale, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt: cum au reacționat instituțiile implicate și, într-un final, ce putem învăța dintr-o situație care încă nu și-a găsit rezolvarea nicăieri în lume.
Discursul regizorului Milo Rau, în contextul alegerilor din Austria, câștigate de extrema dreaptă
Într-o relaţie, celălalt trebuie să-ţi devină familiar, fără a-şi pierde misterul. Să devină mai bun, rămânând, însă, omul de care te-ai îndrăgostit. Un filosof trece în revistă definițiile contradictorii ale iubirii.
În plină pandemie, Primăria Capitalei votează pe repede înainte proiecte imobiliare care prevăd demolarea unor fabrici vechi și înlocuirea lor cu rezidențiale și hipermarketuri. Care este istoria acestor locuri?
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
O jurnalistă româncă și un antropolog ucrainean își compară observațiile asupra a două evenimente diferite (dar uneori remarcabil de asemănătoare), care au avut loc de Ziua Independenței Ucrainei în capitala României.
Un dialog cu regizorul Johan Grimonprez despre neocolonialism și corporatocrație, despre politică și iubire și despre evoluția umană prin împărtășire.
Trei tineri cercetători analizează „Bravo, ai stil”, emisiunea TV care-și propune să găsească „cea mai stilată femeie din România”.
Iulie 1998. Într-un Cielo roșu, aflat în drum spre București, cu un album Brian Eno care se auzea la casetofonul mașinii, am simțit că tata mă înțelege pentru prima oară cu adevărat.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
