Filosofie / Maturizare
Ce-am învăţat de la Seneca la 30+
Ionuț Dulămiță
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
În presa interbelică, Eros se manifesta la fel de divers ca și azi - romantism, „sado mazohism”, „psichopatie sexuală”, pornografie, adulter -, iar disputele pe marginea sexualității erau la fel de intense ca cele de săptămâna trecută.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Un poem de Edward Hirsch despre munca noastră cea de toate zilele, pentru când ai câteva momente libere să te gândești la cum, cât și de ce muncești.
★★★★★☆☆☆☆☆
Avanpremieră: Portretele a trei femei minunate din cartea „Femei în știință. 50 de femei temerare care au schimbat lumea”, de Rachel Ignotofsky, proaspăt apărută la Editura Nemira.
Romanul lui Daniel Defoe a avut parte de un număr enorm de traduceri, adaptări, comentarii, iar moștenirea lui a depășit cu mult domeniul literar.
Am selectat câteva dintre podcasturile noastre preferate de anul ăsta.
O propunere de modificare a legii educației interzice studiul teoriilor contemporane despre gen, urmând calea iliberalismului întâlnit deja în țări precum Ungaria.
Statuile unor figuri influente în istorie, dar acuzate azi de rasism, au început să cadă pe capete în America și Europa. Ce avem de învățat din prăbușirea lor?
Editura ART pregătește publicarea cărții „Datoria. Primii 5.000 de ani”, a antropologului anarhist David Graeber, care a încetat de curând din viață.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Simfonia progresului” vorbește despre exploatarea muncitorilor din estul Europei în Occident în timpul pandemiei și despre cum se măsoară civilizația pentru est-europeni.
Citește un fragmnt din cartea care-ți explică cum ne înșală elitele pretinzând că vor să salveze lumea.
Despre vină și reguli care nu pot fi respectate, în volumul lui Andrei Cornea „Excepția. O încercare de antropologie filozofică”.
Toamna și iarna au adus mult trap și hip-hop în muzica românească, primul conectat la prezent, celălalt captiv în nostalgie și niscaiva frustrări, dar și un debut rock care merită toată atenția.
Am stat de vorbă cu fotograful britanic afiliat Magnum Photos Stuart Franklin, despre adevăr, etică și cum ne uităm la natură. Mi-a zis că lui nu-i place deloc imaginea care l-a făcut celebru.
Am stat de vorbă cu trei regizori care au făcut filme despre trei războaie, despre violul folosit ca armă, despre cum un președinte își persecută cetățenii queer și despre cei care sfidează logica colonialistă prin simpla lor existență.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
Ce spune despre noi modul în care răspundem la problemele cu care ne confruntăm. Citește un fragment din „Imperiu”, o carte filosofii de stângă Antonio Negri și Michael Hardt.
Dintre case vechi și tăcute de lemn, boxe răsunătoare și artiști care să ne scoată din rutine & ecrane la Jazz in the Park, am căutat răspunsuri la o întrebare cu două capete care mă tot încolțește. Ce rol are muzica într-o lume tot mai tensionată și cum o mai ascultăm, când suferința celorlalți tinde să devină zgomot de fundal?
Atenție, acest articol conține Arsenie Boca, Victor Ponta și .gif-uri cu pisici.
Am fost la prima expoziție colectivă de artă contemporană pe tema Holocaustului din România.
Cum își propun să schimbe lumea cele patru orașe din România care se bat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.