Am citit cele două cărți publicate de candidatul extremist George Simion: „Blocați în labirint”, și „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu ” și am înțeles de ce Simion se îndreaptă cât, poate de natural, spre fascism.
Festivalul de Film Documentar și Drepturi ale Omului One World Romania își începe a 19-a ediție „la limită”. Uite ce filme îți recomandăm noi din program și află cum poți să susții unul dintre cele mai statornic curajoase festivaluri de film de la noi.
Un scriitor filmează Brazilia lui.
Citiți un fragment dintr-una din cele mai importante cărți ale ultimilor ani. Despre ce înseamnă să fii diferit, să-ți fie frică și, cu toate astea, să-ți aduni tot curajul ca să mergi mai departe.
Am citit „Autobiografia lui Charles Darwin” și-am ales câteva fragmente din viața celui care, atunci când fura fructe-n copilărie, habar n-avea c-o să revoluționeze lumea.
Am fost la Istanbul, să vedem cum arată arta contemporană sub un regim acuzat că încalcă libertatea de expresie.
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
În presa interbelică, Eros se manifesta la fel de divers ca și azi - romantism, „sado mazohism”, „psichopatie sexuală”, pornografie, adulter -, iar disputele pe marginea sexualității erau la fel de intense ca cele de săptămâna trecută.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Un poem de Edward Hirsch despre munca noastră cea de toate zilele, pentru când ai câteva momente libere să te gândești la cum, cât și de ce muncești.
★★★★★☆☆☆☆☆
Avanpremieră: Portretele a trei femei minunate din cartea „Femei în știință. 50 de femei temerare care au schimbat lumea”, de Rachel Ignotofsky, proaspăt apărută la Editura Nemira.
Romanul lui Daniel Defoe a avut parte de un număr enorm de traduceri, adaptări, comentarii, iar moștenirea lui a depășit cu mult domeniul literar.
Am selectat câteva dintre podcasturile noastre preferate de anul ăsta.
O propunere de modificare a legii educației interzice studiul teoriilor contemporane despre gen, urmând calea iliberalismului întâlnit deja în țări precum Ungaria.
Statuile unor figuri influente în istorie, dar acuzate azi de rasism, au început să cadă pe capete în America și Europa. Ce avem de învățat din prăbușirea lor?
Editura ART pregătește publicarea cărții „Datoria. Primii 5.000 de ani”, a antropologului anarhist David Graeber, care a încetat de curând din viață.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Simfonia progresului” vorbește despre exploatarea muncitorilor din estul Europei în Occident în timpul pandemiei și despre cum se măsoară civilizația pentru est-europeni.
Citește un fragmnt din cartea care-ți explică cum ne înșală elitele pretinzând că vor să salveze lumea.
Despre vină și reguli care nu pot fi respectate, în volumul lui Andrei Cornea „Excepția. O încercare de antropologie filozofică”.
Toamna și iarna au adus mult trap și hip-hop în muzica românească, primul conectat la prezent, celălalt captiv în nostalgie și niscaiva frustrări, dar și un debut rock care merită toată atenția.
Am stat de vorbă cu fotograful britanic afiliat Magnum Photos Stuart Franklin, despre adevăr, etică și cum ne uităm la natură. Mi-a zis că lui nu-i place deloc imaginea care l-a făcut celebru.
Am stat de vorbă cu trei regizori care au făcut filme despre trei războaie, despre violul folosit ca armă, despre cum un președinte își persecută cetățenii queer și despre cei care sfidează logica colonialistă prin simpla lor existență.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
