★★★★★☆☆☆☆☆
Arte vizuale
Negrul, culoarea fericirii
Ionuț Cioană
Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
În speranța că va deveni un avertisment împotriva urii, un muzeu memorial face tot posibilul să împiedice dispariția unor obiecte care au supraviețuit uneia dintre cele mai mari orori ale umanității.
Am fost la Pata Rât, ghetoul de romi de la groapa de gunoi a orașului Cluj-Napoca, pentru că am vrut să înțeleg de ce mai locuiesc oamenii acolo.
Într-un stat care pare interesat doar de natalitate și familia tradițională, cine le ascultă și le ajută pe tinerele care nu au primit educație sexuală, pe cele care care vor să facă avort, dar nu își permit sau nu au unde, sau care au trecut prin situații de abuz? Printr-o linie telefonică de ajutor, moașa Irina Mateescu și echipa ei încearcă să fie răspunsul.
La 80 de ani de la masacrul de la Odessa comis de armata română, filmul complet al evenimentelor - și un album foto nemaivăzut până acum.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Notes on a Landscape” scrie istoria artei contemporane din România, într-un târg al cărui model care deschide discuții importante despre artă și bani în 2017.
Nu am ambiții clare în viață, sunt convinsă că ideea de succes e relativă și că formulele de fericire sunt înguste. De unde, totuși, nevoia compulsivă de mai mult și mai bine, care mă macină, dar și exaltă? Și care e prețul ei?
Citiți un text al jurnalistului Paul Mason, care răspunde, alături de alți 14 gânditori importanți, la întrebarea: Cum a ajuns lumea într-o mare regresie? Răspunsurile lor sunt adunate într-o carte recent apărută la Editura ART.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Dacă stai pe net, n-ai cum să nu dai peste picturile lui. Și să nu te identifici cu unele dintre ele. Lucian Prună mi-a povestit cum a ajuns să picteze viața omului obișnuit și cum a înlocuit galeria de artă cu social media.
Șase dintre tinerii noștri colaboratori reflectează asupra vizitei lor la Memorialul Închisoarea Pitești și Muzeul Comunismului pentru Copii, unde au fost împreună cu scriitoarea Iulia Iordan.
Cinci experți care lucrează cu patrimoniul ne spun ce ar trebui să facem mai bine ca să ne păstrăm, îngrijim și valorificăm moștenirile culturale așa cum trebuie.
„Poezia lucrează în slujba memoriei,/ iar Muzele sunt fiicele Mnemosynei./ Când îți spun să cânți, Caliope,/ invocația mea e o rugăminte, nu un ordin.”
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
Totul în jurul meu, de la petele de pe cadă până la micul pai cu care porționam speed-ul, era artă pentru mine.
Autor-cult. Chirurg. Explorator neobosit al lumii și-al oamenilor ei.
Antropologul Vintilă Mihăilescu analizează sistemele de sănătate din România și Franța, pe care le-a cunoscut îndreaproape în calitate de „bolnav” și „pacient”.
„Care-i ultimul preț?" și alte întrebări pe care le primește Ramona Ursu, agent imobiliar.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
Un interviu de citit pe îndelete cu scriitorul francez Jean-Baptise Andrea, câștigătorul Premiului Goncourt din 2023, despre romanul său premiat, în care explorează puterea imaginației și frumusețea de a păstra, după ce crești, imaginea vie a copilului care ai fost.
Cum arată dependența de benzodiazepine, prin ochii unei tinere căreia medicii i-au tot scris rețete?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.