Media&digital / Revista
Revista Scena9 #6: Greșeli
Scena9
În numărul 6 al revistei Scena9 pe hârtie, vorbim cu deschidere și luciditate despre ce și cum greșim.
În numărul 6 al revistei Scena9 pe hârtie, vorbim cu deschidere și luciditate despre ce și cum greșim.
Citește două poezii din noul volum al Alinei Purcaru.
Will Evans, fondatorul Deep Vellum, una dintre cele mai importante edituri de literatură în traducere din lume, care a publicat romane de Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac și Magda Cârneci, crede că România are potențialul de a deveni o importantă intersecție pe harta culturală a globului.
Confruntați cu o lume nedreaptă, violentă și plină de umilințe, doi adolescenți pun la cale un plan macabru. Află cum și dacă le reușește.
Cum ar trebui negociat statutul de artist/ă în raport cu cel de părinte? Cum facem ca egalitatea între sexe să se traducă onest și în domeniul artistic?
Descoperă patru proiecte și-o mână de oameni care transformă orașul din scoarță-n scoarță: biblioteca Glitch, librăria Cărturești & friends, Local Design Library și Sandwich Library povestesc despre cum e să crești comunități cu drag de carte.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
A încetat din viață Sorin Botoșeneanu, profesor și fost decan al Facultății de Film din cadrul UNATC. Unul dintre cei mai iubiți pedagogi din universitate.
Despre cum eu și statul român am ratat, împreună și pe rând, vaccinul HPV.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Ore de educație media pentru profesori și părinți în România, teatru participativ în Spania, linii de urgență și poliție cibernetică în Ucraina – acestea sunt doar câteva dintre soluțiile pe care organizațiile și instituțiile din cele trei țări le folosesc împotriva formelor de violență în continuă evoluție cu care se confruntă tot mai des copiii și adolescenții în viețile lor digitale.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Un capitol din „Walden sau Viața în pădure”, cartea-manifest în care H.D. Thoreau vorbește nevoia de schimbare și importanța unei vieți simple, trăită în acord cu natura.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
A încetat din viață Voicu Rădescu, fondatorul teatrului independent din România, omul care, în 1994, a pus bazele Teatrului Luni de la Green Hours și Green Hours Jazz-café, unul dintre cele mai vechi cluburi de jazz din țară.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
Am adunat fire și povești care ne leagă de George Popescu, unul dintre cei mai buni fotoreporteri români, care a plecat prea repede dintre noi.
S-a stins din viață cea mai importantă etnomuzicologă română contemporană, care i-a făcut pe lăutarii din România cunoscuți în lume.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
Foști membri ai comunității Copiii Soarelui îl acuză pe liderul Ardelean Fărcaș de hărțuire sexuală și alte forme de abuz.
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.