Statuile unor figuri influente în istorie, dar acuzate azi de rasism, au început să cadă pe capete în America și Europa. Ce avem de învățat din prăbușirea lor?
Se încheie un an ca niciun altul, în care pandemia COVID-19 a dat viața peste cap. Îl trecem în revistă, cu alegerile, conflictele, dezastrele, dar și veștile sale bune.
★★★★★☆☆☆☆☆
Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
În vremuri de restricții și granițe închise, ție de ce oraș de pe lumea asta ți-a fost cel mai dor?
În România, se risipesc 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual. Cum s-a ajuns aici și ce putem face ca să consumăm mai responsabil?
De ce spun unii vorbitori de engleză „the” Ukraine, deși e greșit? Cum arăta țara vecină înainte de război și cine o iubea? O proză scurtă despre dragoste, depresie și patriotism.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Cât de bine ne cunoaștem vecinii? Ce știm despre încercările trecute și prezente prin care trec oamenii cu care împărtășim granițe fizice?
Ce înseamnă să fii salvamar în România? Ce obligații și ce drepturi ai când trebuie să îți riști viața încercând să salvezi alte vieți?
Ce câștigi când dai Internetului o bucată cât mai mică din viața ta. Un articol din arhiva Scena9.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Ce ne învață despre dragoste și distanță corespondența dintre poetul avangardist Antonin Artaud și actrița Génica Athanasiou (pe numele adevărat Eugenia Tănase). Ca să afli citește un fragment din volumul „Scrisori către Génica Athanasiou”.
Terapia prin muzică poate fi un ajutor real pentru pe cei cu dizabilități sau cu afecțiuni grave. Chiar dacă în multe țări le este oferită pacienților, alături de alte terapii de recuperare, în România nu este recunoscută profesia de muzicoterapeut. I-am cunoscut pe câțiva dintre cei care încearcă să schimbe acest lucru și care folosesc muzica pentru a-i ajuta pe ceilalți să facă față mai bine suferințelor.
Iubirea descrisă ca în 1880 în volumele „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin” și „Eros, Logos și Agape”.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Jumătate din populația adultă a globului este așteptată la urne în acest an, în peste 70 de țări, pentru a vota în alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale. Vorbim despre cel mai amplu efort electoral din istorie.
Am stat de vorbă cu cercetătorul James Poskett despre „Orizonturi. Originile globale ale științei modernei”, cartea sa recent apărută la Editura Trei. Poskett scrie o istorie a științei în care protagoniștii nu sunt superstarurile cu care ne-a obișnuit canonul, ci nume puțin cunoscute, din afara spațiului occidental. Chiar dacă moștenirea lor este cât se poate de valoroasă, a fost de cele mai multe ori trecută cu vederea.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Muzică electronică din Țara Galilor, o compilație cu muzică din Indonezia, Thailanda și alte țări din Marea Chinei de Sud, din anii ’70 și ’80, și alte recomandări pe care să le descoperi.
Lumea lui Călin Georgescu, bănuind că cele două cărți despre care o să vă zic chiar o exprimă, este o stranie combinație de misticism, anti-neoliberalism, ecologism creștin, naționalism legionar și conspiraționism antiștiințific.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.