Trei cercetători răspund pe larg la cele mai importante nelămuriri despre vaccinurile anti-COVID și vă pun la dispoziție cele mai relevante informații, ca să să vă formați propria părere.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
Citiți un text al jurnalistului Paul Mason, care răspunde, alături de alți 14 gânditori importanți, la întrebarea: Cum a ajuns lumea într-o mare regresie? Răspunsurile lor sunt adunate într-o carte recent apărută la Editura ART.
Am petrecut o lună la sat, în județul Bistrița-Năsăud, de unde am revenit cu perspectivele unor femei din rural asupra căsătoriei și vieții de familie.
De aproape un an, străzile din Tbilisi adună mame și tineri în aceeași luptă: pentru o Georgie europeană și liberă. După gratii, pe baricade sau prin scrisori, cele două generații au format o familie mai mare, unită în rezistența împotriva unui regim iliberal.
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Într-o comunitate alternativă din Munții Apuseni, vin să trăiască oameni obosiți de zgomotul vieții la oraș. La pachet cu liniștea meditației primesc o doză zdravănă de teorii ale conspirației.
Durerea și lacrimile oamenilor nevinovați nu sunt titluri aride de știri, ci realitate. Citiți poveștile a trei tinere femei care și-au pierdut soții în războiul început de Rusia împotriva Ucrainei.
De doi ani de zile, o tânără jurnalistă și fotografă călătorește în toate punctele nevralgice de pe harta Ucrainei ca să ne arate războiul de la ea de acasă.
Doi cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității au recompus, din cele 26 de casete VHS care au supraviețuit la limită Revoluției din 1989, anchete, celule și vieți din ultimul an al dictaturii Ceaușescu. „A.REST 1989”, expoziția construită pe marginea lor, deschide în premieră o fereastră prin care publicul poate privi direct în măruntaiele anchetelor derulate de poliția politică.
Din care aflăm cum de a ajuns colosul administrativ să domine Bucureștiul și descoperim, puțin câte puțin, cine a fost „mărunta femeie bătăioasă din Transilvania” care a condus proiectul.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Am derulat ultimele două decenii, în căutarea unor lucrări de arte vizuale, filme, muzici și cărți față de care Biserica Ortodoxă Română sau diferite organizații religioase au reacționat cu vehemență.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Un portret al directoarei centrului pentru ucraineni din Brașov Katya și al muncii ei sisifice, de a asigura refugiaților tot ce le trebuie - în mod special educație pentru copiii lor.
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
A încetat din viață Sorin Botoșeneanu, profesor și fost decan al Facultății de Film din cadrul UNATC. Unul dintre cei mai iubiți pedagogi din universitate.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
