La final de ianuarie, am fugit de la cursul de rusă ca să moderez o discuție despre putere cu un american. John Freeman e scriitor, jurnalist, critic literar, editorul antologiilor Freeman’s.
Cu ocazia Zilelor Cărților Interzise, am făcut o listă cu unele dintre volumele cenzurate sau disputate în mai multe colțuri ale lumii.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
Un scurt ghid în viața lui Victor Brauner, artist evreu de origine română, fost comunist, ex-dadaist, suprarealist, autor al unei „arte degenerate” (în viziunea naziștilor).
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
Il Cinema Ritrovato e mai puțin un eveniment și mai mult un templu imaginar. An de an la Bologna cinefili din întreaga lume fac din film un instrument de cunoaștere, un pretext de nostalgie, un fetiș. Odată intrat în hora asta, greu să mai privești istoria cinemaului fără să te năpădească o emoție puternică.
Am săpat în aproape 1.000 de mesaje de pe site-ul onanisti.ro, scrise de administratorul său, Daniel Marian Dionisie, acum martor într-un dosar de urmărire penală. Deși bărbatul neagă că ar fi contribuit activ la comunitatea pe care o administra, mesajele pe care le posta arată fix opusul.
O conversație în 3 interlocutori și 3 limbi cu Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad despre Trado: o carte-dialog de poezie și eseu, despre traducere, trădare, scris și iubire.
O femeie care a băut până și-a dorit să moară vorbește despre cum a învins dependența într-o țară unde alcoolismul e tabu.
Am vorbit cu Tatiana Țîbuleac despre starea pentru scris, despre copilărie, despre rădăcini.
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
Un portret al Cristianei Nicolae, o regizoare care a stârnit discuții în România comunistă, dar care a rămas prea puțin cunoscută publicului de azi.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
O întindere uriașă din Delta Dunării este ocupată de terenuri agricole pentru care trei companii au primit milioane de euro, ca subvenții europene.
Filosoful Costică Brădățan și Julien Crockett, avocat și publicist, discută despre setea de succes și binefacerile ascunse ale eșecului, despre căutarea și crizele sensului, despre ratați fabuloși ai istoriei, de la care trebuie să ne însușim lecții de viață.
Un calendar de advent cu recomandări de carte. Avem sugestii din ficțiune și non-ficțiune, literatură românească sau internațională, pentru copii sau pentru oamenii mari.
Am făcut un tur al startup-urilor organice pentru a afla în ce măsură se potrivește acest tip de agricultură fermelor mici din România.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
„Human Scale” este proiectul prin care România e prezentul anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția. Am stat de vorbă cu cei care l-au conceput, pentru a înțelege mai bine cum poate redeveni omul măsura lucrurilor când vine vorba de arhitectură și spațiu construit.
Am vorbit cu fizicianul de origine română Albert-László Barabási, unul dintre pionierii teoriei rețelelor.
„Ultimul tango la Paris”, celebrul film al lui Bernardo Bertolucci, cu Maria Schneider și Marlon Brando în rolurile principale, provoacă discuții raporturi de putere și abuz în artă.
Centrul Cultural Clujean a organizat ateliere prin care ofereau „prescripții culturale” împotriva epuizării. Concluzia: întâlnirile cu arta chiar sunt eficiente când suferi de burnout.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
