A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Citește un fragment din romanul lui Jean‑Baptiste Andrea, câștigătorul premiului Prix Goncourt 2023.
În timp ce România vota împotriva Europei, georgienii, care susțin aderarea la UE și NATO în proporție de aproximativ 80%, au ieșit în fața Parlamentului pentru a-și revendica viitorul, garantat de Constituție.
Citește un fragment din romanul lui Jen Beagin, o voce amuzantă și sigură pe sine.
Ce implică gestul de a „face” imagine? Dar când aparții unui popor ale cărui urme audiovizuale au fost sistematic jefuite, dezmembrate, șterse – cel palestinian, de exemplu –, întrebarea capătă o încărcătură existențială. Kamal Aljafari dă, în „A Fidai Film” un răspuns dintre cele mai răscolitoare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Stela" de Simona Goșu are ca narator o femeie de aproximativ 50 ani, care și-a pierdut locuința în urma retrocedărilor postcomuniste și este nevoită să devină menajeră pentru familii middle class din cartierul Bazilescu din București.
„Lumea”, de Simon Sebag Montefiore, e un tur de forță erudit, iar despre această construcție am stat de vorbă cu autorul ei, în zarva de la ultima ediție a Târgului de carte Gaudeamus și sub efectul ultimelor tulburări politice din România.
Un arhitect și un filosof vorbesc despre rolul arhitecturii ca naratoare a civilizației și despre conservare ca instinct omenesc fundamental.
Un filosof german scrie despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin. Încearcă să-i lege doar biografic, ci și în filozofiile lor. Poate că e posibil, dar e de lămurit dacă volumul reușește s-o facă.
Doi compozitori din spațiul estic european se uită la unele dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii.
Noii Cititori au făcut un top al cărților preferate din acest an.
Am vorbit cu politologul Vicente Valentim despre normalizarea dreptei radicale și de ce e greu să revenim la situația anterioară odată ce părerile de extremă dreapta devin acceptate de societate.
★★★★★☆☆☆☆☆
În primul dintre scurtmetrajele lui Jean-Luc Godard lansate postum, cineastul ne invită la masa de colaj-montaj cu ocazia adaptării unei scrieri din anii ’30.
Citește un fragment din cel mai nou volum a lui Vasile Ernu.
Oleanna de David Mamet este un text care a revenit în actualitate în ultimii ani: mai multe versiuni de spectacole au apărut în diverse spații, de stat sau independente.
În numărul 6 al revistei Scena9 pe hârtie, vorbim cu deschidere și luciditate despre ce și cum greșim.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Citește un fragment din cea mai recentă carte a jurnalistului britanico-ucrainean Peter Pomerantsev, despre un propagandist care a reușit să-l păcălească pe Hitler.
Am întrebat patru experți într-ale hranei și apei cum se uită la modul în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu vorbește public despre aceste teme importante, indiferent de care parte a ideologiei te-ai afla. Răspunsul lor, pe scurt: probleme reale, manipulate pentru câștig politic și presărate cu pseudoștiință.
Conținutul din social media este structurat de algoritmi de recomandare. Treptat, ajungem să vedem lumea prin ochii acestei tehnologii.
Emilia Șercan și Andrei Popoviciu vin din generații diferite ale presei, dar amândoi folosesc jurnalismul de investigație ca să scoată la lumină abuzuri și nedreptăți. I-am invitat la un dialog deschis despre munca lor: cum s-a schimbat de la redacțiile anilor ‘90, la prezentul freelance, de unde vin amenințările pentru jurnaliști, cum gestionează tensiunea ca să poată merge mai departe.
Începe Târgul de carte Gaudeamus. La Romexpo, în pavilionul central, de miercuri până duminică. Mircea Cărtărescu este președinte de onoare, unul dintre puținii președinți despre care nu se poate spune că reprezintă răul cel mai mic.
În fiecare clipă, trebuie să ne amintim că persoanele de lângă noi sunt cele mai importante. De fapt, ele au posibilitatea și dorința de a ne schimba viețile, mult mai mult decât politicienii.
Citește un fragment din cel mai nou roman a lui Bogdan-Alexandru Stănescu, care încheie trilogia memoriei și a familiei începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
