Carte / Literatură
Boala & Războiul
Scena9
Citește un fragment din „Boala & Războiul. Jurnal, 2020-2024" de Radu Vancu.
Citește un fragment din „Boala & Războiul. Jurnal, 2020-2024" de Radu Vancu.
Citește un fragment din cel mai nou roman a lui Bogdan-Alexandru Stănescu, care încheie trilogia memoriei și a familiei începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Citește un fragment din cel mai nou volum a lui Vasile Ernu.
Un filosof german scrie despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin. Încearcă să-i lege doar biografic, ci și în filozofiile lor. Poate că e posibil, dar e de lămurit dacă volumul reușește s-o facă.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Dacă stai pe net, n-ai cum să nu dai peste picturile lui. Și să nu te identifici cu unele dintre ele. Lucian Prună mi-a povestit cum a ajuns să picteze viața omului obișnuit și cum a înlocuit galeria de artă cu social media.
În cele două volume cu „Povești din Bellu”, Cristiana Trică explică legende însăilate în jurul mormintelor și scoate la lumină altele, care se adâncesc în dramele și poveștile de familie ale celor care au scris cândva istoria României.
E greu să nu vezi marea pană de curent de pe Riviera Franceză ca pe un semn providențial – atât al crizei climaterice și politice și al ierarhiilor puterii (în timp ce orașul a rămas în beznă, festivalul s-a reluat repejor, grație unor generatoare puternice), cât și drept incident care încapsulează perfect sentimentul unei ediții nu slabe, ci în mare parte nicicum din punct de vedere al filmelor.
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
Dintre case vechi și tăcute de lemn, boxe răsunătoare și artiști care să ne scoată din rutine & ecrane la Jazz in the Park, am căutat răspunsuri la o întrebare cu două capete care mă tot încolțește. Ce rol are muzica într-o lume tot mai tensionată și cum o mai ascultăm, când suferința celorlalți tinde să devină zgomot de fundal?
În speranța că va deveni un avertisment împotriva urii, un muzeu memorial face tot posibilul să împiedice dispariția unor obiecte care au supraviețuit uneia dintre cele mai mari orori ale umanității.
Citește două poezii din volumul „Tot ce-i suav produce tăieturi” de Codruța Simina.
O explorare a operei filosofului William James, a cărui scriitură limpede și articulată literar are un loc special în istoria filosofiei.
Într-o zi, copiii au început să-și piardă picioarele. În jur de zece copii pe zi. Acest fenomen a avut loc în Palestina. Ok, destul, nu vreau să mă gândesc la asta. În lume există și alte probleme.
Radu Jude a prezentat la The Film Gallery din Paris prima lui lucrare destinată spațiului expozițional, „Sleep #2”. De la filmul cu același nume, lansat la Locarno în vara lui 2024, și până la video-instalație, am putut observa incitantul traseu parcurs de această mare operă contemporană, care pare să anunțe noi prelungiri în activitatea lui Jude. Sleep #2 se proiectează pe 13 octombrie la Cinema „Elvira Popescu”.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
