Foto / Instagram
3 fotografi români îți zic ce să urmărești pe Instagram
Scena9
Ne-am gândit c-ar prinde bine niște recomandări din partea unor cunoscuți fotografi români care-au prins gustul aplicației.
Ne-am gândit c-ar prinde bine niște recomandări din partea unor cunoscuți fotografi români care-au prins gustul aplicației.
Am luat la întrebări și la pozat noua generație de pe scenele din România.
Creștete prezidențiale descoperite în ploaie, mașini de război, în semn de pace, și 150 de orfani aduși să le admire și să se simtă mândri că sunt români.
Ne plângem adesea de cum arată orașele noastre. Ne enervează construcția hidoasă care se ridică pe locul unui părculeț sau al unei case vechi, de amenajările urbane prost făcute sau inutile.
Editura Seneca lansează în România cartea „Nimeni nu e prea mic să facă diferența”, o selecție a celor mai importante discursuri ale Gretei care au mobilizat întreaga lume.
După 25 de ani, Glendale, unul dintre extrem de puținele cinemauri mici care supraviețuiseră în București, a fost închis de Primăria Sectorului 1.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Al patrulea articol din seria București înconjurător se uită la Rabla, principalul program de mediu al României.
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
Am încercat să aflu ce se întâmplă în creier când ne uităm la o pictură. Așa am aflat că artiștii ar fi primii neurocercetători.
Din cele peste 150 de evenimente din 10 orașe românești, am făcut o hartă orientativă și subiectivă.
A 9-a ediție a celui mai trainic festival de jazz din București are loc anul ăsta între 25 și 28 mai, în aceeași grădină fermecată de la Green.
De la Eminescu și Cărtărescu la două poete excelente dar aproape necunoscute, și sărind, desigur, și prin trenurile morții, astăzi trecem prin gările literaturii române.
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Ne-am plimbat prin noile ansambluri rezidențiale ale Bucureștiului împreună cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Începe primăvara - dar mărțișorul pe care îl alegem noi, de la București la Cluj și retur, e cu drepturi ale omului, documentare și dezbateri.
Am fost la o conferință despre creier, unde am aflat că suntem făcuți din viruși și că ne merge mintea pe pilot automat.
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
Am fost în cinci apartamente din patru cartiere bucureștene, să vedem ce obiceiuri și obiecte noi aduce lipsa apei calde în viața oamenilor.
Accidentele de pe șoselele Europei, în care victimele sunt români ce muncesc în afară, sunt considerate simple evenimente fortuite. În realitate, sunt urmările aproape previzibile ale unor probleme structurale, pe care autoritățile le ignoră.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
