Bianca Jitaru, aka Eligarf, este probabil singura artistă queer, out și mainstream din România. A muncit în Italia, face tâmplărie în Chitila și are piese cu milioane de views. A cântat (neo)manele live în cluburi unde așa ceva nu s-ar fi pomenit acum 15 ani. Citește povestea unei artiste ieșite din toate cutiile.
Doi liceeni de 18 ani care conduc propriul proiect jurnalistic și tânăra care, la doar 24 de ani, e mâna dreaptă a directorului executiv al trustului Telex, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Ungaria, se pregătesc pentru alegerile legislative din 12 aprilie. Sunt primele din ultimul deceniu în care Fidesz ar putea să își piardă super majoritatea din Parlament.
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
De vorbă cu scriitoarea americano-chiliană citită peste tot în lume, despre noul ei roman istoric, care spune povestea unei corespondente de război, dar și despre legătura directă dintre loviturile de stat din trecut și fragilitatea democrației de azi.
Cineasta Ivana Mladenović e autoarea unor filme underground și punk, proaspete, nonconformiste, lipsite de prejudecăți, rebele, murdare, într-o constantă și doar aparentă dezordine. Înainte să-i vedeți cele trei lungmetraje de ficțiune weekendul acesta, la Cinema Elvire Popesco, câțiva prieteni & colaboratori îi fac un portret colectiv.
Istoria unui cuplu ieșit din tipare ne poate ajuta să înțelegem ce a însemnat să iubești și să trăiești altfel în România secolului trecut. Află povestea Olgăi Caba, o scriitoare română uitată, care ne-a dat poate singurul roman din perioada comunistă ce explorează ideea de genuri și sexe multiple, și a partenerului ei de viață, Eric(a) Tecău, care a trecut prin prima operație de afirmare de gen documentată în România.
Am vorbit cu Ehsan Khoshbakht, figură proeminentă la nivel internațional în restaurarea de film și co-director al festivalului „Il Cinema Ritrovato” din Bologna, despre cinematografia, politica, cultura și societatea iraniene.
Un tânăr dramaturg vorbește despre cum se simte să te abați de la calea pe care ți-ai ales-o, ce înseamnă să pătrunzi în bula (uneori mult prea închisă) a teatrului, cât de echipat mai este acest mediu să pună în scenă problemele zilelor noastre, dar și cum se pregătește pentru premierele de anul acesta.
Regizoarea spaniolă Icíar Bollaín povestește că a trebuit să filmeze „o scenă de sex consimțit, dar nu foarte dorit” și că nu avea referințe pentru a o descrie, „pentru că filmele sunt povestite din perspectiva masculină”. Și „dorința, și sexul, și violența”.
Din pasiune pentru muzică și din dorința de a nu lăsa să se piardă momente unice din memoria sonoră a Timișoarei, Csaba Kalman înregistrează cu consecvență, din anii '90 și până azi, toate concertele locale la care are acces. Cu venituri și echipamente modeste, a construit o arhivă audio care, spune el, oferă „o radiografie concretă a ce s-a întâmplat în oraș în ultimii 30 de ani.”
Am vorbit cu scriitoarea Tracy Chevalier despre ultimul său roman, mizele prezentului într-o ficțiune istorică, preferința ei pentru personaje din straturile defavorizate ale societății, femei și realizările lor remarcabile, adesea nereținute de istorie.
Un dialog cu legendarul regizor Jim Jarmusch, sub soarele Veneției. Despre „Father Mother Sister Brother”, cel mai nou film al său, despre poezie, muzică, ritmul orașelor și ce înseamnă să trăim alături unii de alții.
Artistul Răzvan Matei Jr. și creatoarea de conținut Alexandra Fin povestesc despre mișcarea romă care reglează pulsul Clujului.
Am vorbit cu Avi Mograbi, unul dintre cei mai cunoscuți documentariști israelieni contemporani, despre ce poate (și nu poate) cinemaul să facă în timpul unor asemenea vremuri.
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
Am fost la Timișoara să vedem cea mai amplă retrospectivă a lui Dan Perjovschi de până acum. L-am urmărit desenând pe pereți, urcat pe o scară metalică, și am încercat să înțelegem cum arată România ultimelor decenii prin ochii lui critici și lucizi.
„De ce vocile unor oameni sunt auzite, iar ale altora sunt ignorate sau trecute cu vederea?” este întrebarea la care caută răspunsuri Shirish Kulkarni, jurnalist, cercetător și organizator comunitar din Marea Britanie. Într-o industrie a jurnalismului adesea definită de termene limită și o supraabundență de informații, Kulkarni propune un reset.
La Băile Govora, printre vile părăsite, izvoare sulfuroase și legende cu copii dispăruți, realitatea se topește în ficțiune. M-am plimbat cu scriitorul Cătălin Ceaușoglu prin unul dintre decorurile romanului său „Dezrădăcinații” – un noir est-european, în care misterele, secretele și atmosfera de „Twin Peaks comunist” se trezesc la viață.
La 23 de ani, Oana își împarte zilele între studiile în zootehnie la oraș și munca de păstorit turma familiei ei, în satul natal. De ce ar alege o tânără din zilele noastre să muncească din greu la păstrarea unei tradiții care pare pe cale de a se stinge?
Celeste și-a făcut debutul online în pandemie, la 15 ani, postând pe Instagram și TikTok clipuri cu transformările sale. A strâns rapid 10.000 de urmăritori, într-o vreme în care puținx creatorx făceau asta în România. Astăzi, la 21 de ani, își recunoaște curajul de atunci și ne ajută să înțelegem cum a influențat-o toată această perioadă.
În canicula de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu regizorul Eugen Jebeleanu despre spectacolul său „E doar sfârșitul lumii”, dar și despre tocuri, candoare și identitate queer.
Un TikToker român vorbește despre responsabilitatea de a transmite un mesaj pozitiv urmăritorilor lui.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
