Regizoarea spaniolă Icíar Bollaín povestește că a trebuit să filmeze „o scenă de sex consimțit, dar nu foarte dorit” și că nu avea referințe pentru a o descrie, „pentru că filmele sunt povestite din perspectiva masculină”. Și „dorința, și sexul, și violența”.
Din pasiune pentru muzică și din dorința de a nu lăsa să se piardă momente unice din memoria sonoră a Timișoarei, Csaba Kalman înregistrează cu consecvență, din anii '90 și până azi, toate concertele locale la care are acces. Cu venituri și echipamente modeste, a construit o arhivă audio care, spune el, oferă „o radiografie concretă a ce s-a întâmplat în oraș în ultimii 30 de ani.”
Am vorbit cu scriitoarea Tracy Chevalier despre ultimul său roman, mizele prezentului într-o ficțiune istorică, preferința ei pentru personaje din straturile defavorizate ale societății, femei și realizările lor remarcabile, adesea nereținute de istorie.
Un dialog cu legendarul regizor Jim Jarmusch, sub soarele Veneției. Despre „Father Mother Sister Brother”, cel mai nou film al său, despre poezie, muzică, ritmul orașelor și ce înseamnă să trăim alături unii de alții.
Artistul Răzvan Matei Jr. și creatoarea de conținut Alexandra Fin povestesc despre mișcarea romă care reglează pulsul Clujului.
Am vorbit cu Avi Mograbi, unul dintre cei mai cunoscuți documentariști israelieni contemporani, despre ce poate (și nu poate) cinemaul să facă în timpul unor asemenea vremuri.
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
Am fost la Timișoara să vedem cea mai amplă retrospectivă a lui Dan Perjovschi de până acum. L-am urmărit desenând pe pereți, urcat pe o scară metalică, și am încercat să înțelegem cum arată România ultimelor decenii prin ochii lui critici și lucizi.
„De ce vocile unor oameni sunt auzite, iar ale altora sunt ignorate sau trecute cu vederea?” este întrebarea la care caută răspunsuri Shirish Kulkarni, jurnalist, cercetător și organizator comunitar din Marea Britanie. Într-o industrie a jurnalismului adesea definită de termene limită și o supraabundență de informații, Kulkarni propune un reset.
La Băile Govora, printre vile părăsite, izvoare sulfuroase și legende cu copii dispăruți, realitatea se topește în ficțiune. M-am plimbat cu scriitorul Cătălin Ceaușoglu prin unul dintre decorurile romanului său „Dezrădăcinații” – un noir est-european, în care misterele, secretele și atmosfera de „Twin Peaks comunist” se trezesc la viață.
La 23 de ani, Oana își împarte zilele între studiile în zootehnie la oraș și munca de păstorit turma familiei ei, în satul natal. De ce ar alege o tânără din zilele noastre să muncească din greu la păstrarea unei tradiții care pare pe cale de a se stinge?
Celeste și-a făcut debutul online în pandemie, la 15 ani, postând pe Instagram și TikTok clipuri cu transformările sale. A strâns rapid 10.000 de urmăritori, într-o vreme în care puținx creatorx făceau asta în România. Astăzi, la 21 de ani, își recunoaște curajul de atunci și ne ajută să înțelegem cum a influențat-o toată această perioadă.
În canicula de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu regizorul Eugen Jebeleanu despre spectacolul său „E doar sfârșitul lumii”, dar și despre tocuri, candoare și identitate queer.
Un TikToker român vorbește despre responsabilitatea de a transmite un mesaj pozitiv urmăritorilor lui.
De vorbă cu două tinere creatoare de conținut, despre asumare, etică și cum îți susții comunitatea. Și un pic despre ce înseamnă să-ți trăiești viața (și ce legătură au ieșirile la grătar cu asta :)
Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
Lena Constante a fost o artistă care și-a întipărit viziunea în cărți pentru copii, marionete pentru spectacole de teatru, picturi, tapițerii, volume de memorialistică. Într-un moment istoric tensionat, ilustratoarea Sorina Vazelina aduce la lumină câteva pasaje din „Evadarea tăcută. 3.000 de zile singură în închisorile din România”, volumul de memorii al artistei despre anii petrecuți în detenție la jumătatea secolului trecut, fără niciun contact cu lumea.
De vorbă cu o tânără regizoare rusă, despre filmul în care a adunat moartea mamei ei, despărțirea de iubitul care fuge de mobilizare și supraviețuirea acestor pierderi, pe fundalul undergroundului din Moscova.
Imaginează-ți o lume în care femeile nu au voie să vorbească sau să-și arate chipul în public, nu pot să iasă din casă neînsoțite sau să studieze. Asta este realitatea pe care o trăiesc în 2025 fetele și femeile din Afganistan și o parte din viața pe care a cunoscut-o Metra Mehran.
Dacă stai pe net, n-ai cum să nu dai peste picturile lui. Și să nu te identifici cu unele dintre ele. Lucian Prună mi-a povestit cum a ajuns să picteze viața omului obișnuit și cum a înlocuit galeria de artă cu social media.
Am stat de vorbă cu actrița și creatoarea de modă Zita Moldovan despre cum se simte Ziua Internațională a Romilor în acest an tensionat. „E o perioadă în care ne luăm de la orice”, crede Zita.
De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
