Rețelele sociale văzute ca „mașinării ale furiei”, o industrie AI care înfulecă tot mai multe resurse, o planetă pe care oamenii continuă s-o trateze ca și cum nu le-ar aparține. Scriitoarea norvegiană Maja Lunde ne-a vorbit despre criza climatică și pericolele tehnologiei, dar și despre frica de moarte, biblioteci ca spații sacre și puterea literaturii de a ne reconecta cu lumea și cu ceilalți.
Sărăcia se naște din lipsa banilor, iar apoi se hrănește cu rușinea de a nu avea, teama de a fi judecat și efortul continuu de a ascunde de unde vii. Am vorbit cu jurnalista Miriam Davoudvandi, născută la București și crescută în Germania, despre prima ei carte, devenită bestseller, în care explorează toate aceste subiecte prin propria ei poveste.
O discuție cu Arundhati Roy, construită în jurul unor întrebări desprinse din mizele autobiografiei sale tulburătoare, la care autoarea răspunde cu aceeași fervoare și pasiune care se citesc în fiecare rând pe care îl scrie.
Matei Dima, aka BRomania, știe să aducă publicul la cinema. Mai greu îi e să facă filmul la care visează, fără să piardă niște sute de mii de euro. Am vorbit cu el despre hituri și flopuri, CNC și păcănele, critici, compromisuri și ambiția de a ieși din formula care l-a consacrat.
Numele ei apare pe genericul a peste 100 de filme, dintre care o bună parte au adunat premii importante. Am vorbit pe larg cu Ada Solomon despre călătoria ei prin lumea filmului, revelațiile și frustrările muncii de producător, despre cum succesul poate uneori mai greu de gestionat ca eșecul și cum întâmpină întrebarea „Dacă vârful carierei mele a trecut?”.
Astronomul Ciprian Vîntdevară a pus pe harta cerului aproape o sută de stele variabile numite după Bârlad, orașul unde lucrează ca muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan”. Și, deși resursele de care dispune pentru cercetare sunt minime, tot el a făcut și una dintre cele mai importante descoperiri astronomice din România: a observat pentru prima oară o novă roșie, mult mai strălucitoare decât Soarele, a cărei lumină ajunge la noi de acum 21 de milioane de ani.
Până la 22 de ani, Mires Peniușkevîci a pus deja în scenă peste 15 spectacole în orașe ucrainene în care teatrele mai funcționează. Niciunul nu e despre escapism sau simplu divertisment; montările lui vorbesc despre crime împotriva umanității – război, nazism, Holocaust și represiune brutală. Nu toată lumea e încântată.
Am fost la Foreign Humor Productions, studioul unde Matei, muzician, producător și fost chitarist COMA, transmite mai departe noilor generații tot ce a învățat în cariera sa muzicală. Am aflat de ce se apucă tinerii astăzi de muzică și cum mai e să fii artist la început de drum în zilele noastre.
Uneori, curajul e o jurnalistă de 22 de ani. Măriuța Nistor a pătruns în rețelele minciunii construite de Rusia în Republica Moldova, ca să scoată la lumină adevărul despre cei ce vor să-i conducă țara din umbră.
Am mers pe urmele celebrei fotojurnaliste de origine americană Lee Miller (1907–1977), ca să înțeleg mai bine moștenirea vizuală pe care ne-a lăsat-o. A fost model, fotografă de modă & suprarealistă, un spirit neînfricat atunci când a ales să meargă pe front și să documenteze atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial pentru revista „Vogue”.
Miguel Gane, născut în România și devenit unul dintre cei mai citiți poeți contemporani de limbă spaniolă, ne-a vorbit despre cum a devenit poet și scriitor, despre cum lași deoparte egoul artistic ca să încurajezi cititul și scrisul și despre romanul thriller la care lucrează acum.
Eu ce fac ca să mă mai simt copil câteodată? Răspunsul Ancăi Popa e simplu: desenează. Am vorbit cu artista despre procesul ei de lucru, despre viața în Cape Town, Africa de Sud, și în Liești, Galați, despre procesul de a face un proiect grafic. Nu s-a sfiit să răspundă jucăuș, la fel ca ilustrațiile sale.
La Jazz in the Park, am stat de vorbă cu Lisa Simone despre cum și-a găsit drumul în muzică la mai bine de 40 de ani, după un ocol în Forțele Aeriene Americane și pe Broadway. Dar mai ales despre cum a reușit să facă pace cu moștenirea lăsată de mama ei, legendara cântăreață și activistă Nina Simone.
Un dialog de la distanță cu chilianul Benjamin Labatut, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani. Despre limitele misterioase ale cunoașterii, dansul adevărului cu ficțiunea, inteligența artificială și nevoia de a păstra în noi zone nedescoperite.
L-am vizitat pe pictorul Ștefan Câlția în atelierul său ascuns în inima Bucureștiului, cu puțin timp înainte de cea mai mare expoziție a sa de până acum. „Transilvania | Extravaganza” se deschide azi la Sibiu.
De vorbă cu unul dintre cei mai influenți istorici contemporani, despre microistorie, moștenirea fascismului și cum rușinea poate fi o formă de apartenență.
Un dialog cu regizorul Johan Grimonprez despre neocolonialism și corporatocrație, despre politică și iubire și despre evoluția umană prin împărtășire.
Un interviu cu artistele Daniela Groza Pop și Ioana Groza Pop despre o serie fotografică autobiografică despre cum arată dragostea.
Regizoarea Natalie Musteață, de origine română, și Alexander Singh, partenerul său, au câștigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun film scurt. Am stat de vorbă cu Natalie și cu mama sa, Roxana Marcoci, în biroul luminos de la MoMA - Museum of Modern Art din New York , unde aceasta din urmă conduce departamentul de fotografie. Am pornit de la povestea emigrării mamei și am ajuns la identitate și aparținere, Brâncuși și Yorgos Lanthimos, feminism și feminisme, artă și generațiile. Dar, înainte de toate, am descoperit o poveste despre familie și cunoaștere.
Câteva zeci de scurtmetraje ale marelui artist vizual Ion Grigorescu vor fi prezentate zilele acestea la Cinema „Elvire Popesco”, în cadrul primei retrospective dedicate filmelor acestuia în plan local.
Stol Collective zburătăcește între târguri de artă, grădini urbane, expoziții și mese comunitare, fără să vadă vreo contradicție în acest parcurs. Am făcut o vizită în cuibul tânărului colectiv artistic, pentru care munca, prietenia și kinship-ul sunt imposibil de separat.
Un articol și un dialog video care schițează o hartă a lumii din filmele Alexandrei Gulea, o cineastă experimentală atipică în peisajul local. Începând de azi, în cadrul proiectului CINEMA ENTRE NOUS vor fi prezentate la București toate filmele sale de scurt și lungmetraj.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
