Muncă / Tineri
Brățara de aur
Andreea Harabagiu
La o școală de meserii pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului sau din familii defavorizate, aceștia învață să devină brutari, bucătari, ospătari și horticultori.
La o școală de meserii pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului sau din familii defavorizate, aceștia învață să devină brutari, bucătari, ospătari și horticultori.
În Brazilia zeci de milioane de oameni suferă de foamete. Membrii unei mișcări de muncitori agricoli sunt hotărâți să schimbe asta.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
În care se îmbină o recuzită comic-grotescă, de factură Grand-Guignol, cu scene bucolice descriind frumusețile Munților Carpați.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Dmitri Miticov – „Dmitri: INTJ” (OMG, 2023) – este o explozie formală, care adună laolaltă registre lexicale și grafice dintre cele mai diverse.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
În ultimii ani, teatrul mondial a devenit tot mai inclusiv, dar sunt încă multe zone în care această deschidere este în curs de a se produce – cum este și cazul teatrului din România.
De doi ani de zile, o tânără jurnalistă și fotografă călătorește în toate punctele nevralgice de pe harta Ucrainei ca să ne arate războiul de la ea de acasă.
Un interviu cu Thorsten Gubatz, un „meloman, clarinetist și compozitor” care cu ajutorul canalului său de YouTube face ca muzica clasică românească contemporană să fie ascultată.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
La câteva zile după ce troița lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești a fost retezată cu drujba, a avut loc comemorarea a 87 de ani de la moartea fostului lider al Mișcării Legionare. Mai multe mașini de poliție, dube de jandarmi și alte câteva cu numere de la Ministerul de Interne fără inscripții au vegheat locul comemorării, la care anul acesta s-au strâns foarte puține persoane. Niciun preot nu și-a mai făcut simțită prezența, iar participanții n-au mai fredonat cântece legionare.
Pentru a doua săptămână din februarie am strâns câteva propuneri de ieșiri prin țară pentru toate stările posibile: iubire de sine, crush-uri timide, dragoste complicată sau pur și simplu dorința de a fugi de toată isteria cu Valentine’s Day.
Dacă săptămâna trecută mi-am dat dizertația cu aproape 100 de recomandări de evenimente și filme, mă gândeam că se agită apele și pentru varianta locală, Dragobetele. Dar săptămâna asta îmi fac încălzirea pentru mărțișoriadă și încerc să vă mai salvez puțin cu niște altfel de propuneri.
29 de răspunsuri de la artiști, curatori, galeriști, colecționari, cronicari și comunicatori culturali din România.
Am fost la o expoziție unde am încercat să înțeleg cum simt nevăzătorii lucrările de artă.
Listă complet subiectivă de oameni din România care fac muzică și pe care cred că ar trebui să-i asculți.
Am rugat 9 oameni să vorbească despre acele părți ale corpului lor ce nu se încadrează în comun.
Începem toamna cu festival de teatru, festival vizual, festival multi-culti și festival cu manele în Ferentari. Plus BD, experimente, lansări și proiecte.
O echipă americano-română de cercetători încearcă să afle pe unde au trecut strămoșii noștri.
În recenzia numărului 2 din Iocan ziceam că prozatorii români sunt autobiografici și previzibili: o cred în continuare, dar recunosc că pe asta n-am văzut-o venind.
O povestire din volumul „Imperiul Pisicilor”, despre întrevederea unui prim-ministru cu un înger, care ar fi putut schimba istoria.
Am făcut o călătorie prin viața și munca regizorului independent David Schwartz, din Maralya până-n Arimania.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.