Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
A trecut un an de la o serie de articole din diverse publicații despre abuzurile în mediul universitar. Lucrurile încep să se miște, dar puțin și greu și pare că, cel puțin deocamdată, numai în universitățile cu profil artistic și nici acolo peste tot.
În primul episod al seriei „Schimbări climatice” îi întrebăm pe puținii pescari rămași în Jurilovca, o localitate din Delta Dunării, cum le schimbă natura viața și munca.
Expoziția „Rituals, Keepers and Storms.” de la Timișoara readuce în prim plan lucrările Ioanei Nemeș, una dintre cele mai importante artiste din România ultimilor 30 de ani.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Deși Alex n-a putut niciodată să vadă mai mult decât niște jocuri de lumini, s-a împrietenit cu primul lui calculator, așa că nu i-a luat mult să-și aleagă o profesie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
Un interviu cu documentariștii Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc despre noul lor film, „Tata”, o explorare intimă a relației dintre o fiică – regizoarea însăşi – pe cale să devină mamă, ce caută să se vindece de suferințele trecutului, și un tată înstrăinat.
De meserie dansatoare și coregrafă, Judith debutează în cinema în rolul Sandrei din filmul lui Cristi Puiu.
Redacția a citit: despre istoria omenirii și viața copacilor; despre cum sunt cehii; despre joc și știință; despre corp și culoare; despre rutină și schimbare; despre materiale. Ce-am aflat despre lumea asta mare?
Pompiliu Sterian e aproape de-o vârstă cu România. L-am rugat să ne fie ghid prin propria viață, în care a cunoscut pe propria piele antisemitismul, în care a lucrat ca ziarist, pentru ca la vârsta a patra să devină blogger și actor.
Despre școala de arte din România și lucrurile de care ai nevoie ca să devii artist în lumea lui 2019.
Le-am dat teren liber artistelor Lea Rasovszky și Megan Dominescu pentru un dialog one-on-one fără intervenții, fără editări.
Cum discută părinții cu cei mici despre corp și intimitate și cum își amintesc propria adolescență? Am stat de vorbă cu șase adulți despre educație sexuală.
Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate și am descoperit o conferință și o șuetă cu „mama lăutarilor”, regretata etnomuzicologă Speranța Rădulescu.
Am scris despre violență sexuală, psihologică, abuz, traumă și fantezii kink, după ce am văzut piesa „Trauma Kink”, a teatrului rom Giuvlipen. Am scris pentru mine și pentru femeile cărora le este greu să așeze pe aceeași linie plăcerea sexuală, respectul și intimitatea.
Citește un fragment dintr-una dintre cele mai importante scrieri ale autoarei feministe bell hooks.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Doi fotografi au petrecut 8 luni cu oamenii din Canal, la Gara de Nord, în căutarea lucrurilor care ne apropie, dincolo de etichetele care ne despart. O poveste despre prietenie, presă și dileme morale.
Ion Barbu consideră Petrila un laborator viu. Odată cu moartea minei, joaca sa artistică poate fi o salvare pentru oraș.
Dincolo de marile evenimente editoriale există o viață paralelă a târgului, cu edituri mărunte, titluri și personaje dubioase, lansate prin cuvinte mari în fața unor vizitatori rătăciți.
Cum se intersectează religia și politica în comunitatea românească creștin-conservatoare din Phoenix, Arizona.
Am stat de vorbă cu politiciene, femei în funcții publice, cercetătoare în egalitate de gen, scriitoare și activiste pentru a vedea ce putem să înțelegem din acțiunile lui Mihail Neamțu, regresia venită din partea PNL în ceea ce privește drepturile femeilor din partid și, la modul general, ce spune asta despre cum sunt văzute femeile în societatea noastră.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
