Generația 9 / Aventuri
M-am îmbătat singur cu Mihai Radu
Adi Tudose, Ionuț Dulămiță
Am vorbit cu scriitorul care face umor la „Cațavencii” și am scris împreună despre el, inspirați de „Extraconjugal”, romanul pe care l-a publicat recent la Polirom.
Am vorbit cu scriitorul care face umor la „Cațavencii” și am scris împreună despre el, inspirați de „Extraconjugal”, romanul pe care l-a publicat recent la Polirom.
Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
Am derulat ultimele două decenii, în căutarea unor lucrări de arte vizuale, filme, muzici și cărți față de care Biserica Ortodoxă Română sau diferite organizații religioase au reacționat cu vehemență.
În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Un interviu cu regizorul Ali Abbasi, care „e clar că gândește profund despre ce pune pe ecran, dar nu se apucă să facă paradă cu asta – lasă tumbele intelectuale pentru alți saltimbanci și laudele pentru lăudători.“
Cristian a început să joace la pariuri pentru că iubea fotbalul și tenisul și ca să mai facă niște bani pe lângă ce primea de la părinți. În timp, fără să-și dea seama, distracția s-a transformat în adicție. Și-a amanetat aproape tot ce avea și, în punctul cel mai rău, s-a gândit să-și ia viața.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Actorul Teatrului Național București a fost sancționat pentru că a improvizat pe scenă.
Gânduri din primele zile ale Festivalului George Enescu. Cum s-au auzit violoncelistul Gautier Capuçon, pianistul Pierre-Laurent Aimard, violonista Patricia Kopacinskaia sau instrumentiștii din Ensemble Intercontemporain.
O piesă de teatru despre depresie face terapie cu spectatorii ei. Doar că, deocamdată, nu are unde să se joace.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
De 35 de ani, românii speră să salveze țara de la colaps prin puterea deciziilor lor. Din punct de vedere social însă, colapsul deja s-a produs – el e singurătatea. Cum am ajuns aici?
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
Am stat de vorbă cu trei regizori care au făcut filme despre trei războaie, despre violul folosit ca armă, despre cum un președinte își persecută cetățenii queer și despre cei care sfidează logica colonialistă prin simpla lor existență.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Am vrut să aflu ce e-n sufletul unuia dintre cei mai mari actori de teatru și cinema din România post-’90.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
Unde este vorba despre nuci verzi, ciorba cu afumătură, o Studebaker Lark Wagonaire albastru deschis și multă speranță
Ne-am pus cărți noi în bagaj și am plecat acasă de sărbători. Pe drum, am citit despre acasă al altora, despre maturizare și rănile familiilor, despre empatie și dezvrăjire.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
A trecut un an de la o serie de articole din diverse publicații despre abuzurile în mediul universitar. Lucrurile încep să se miște, dar puțin și greu și pare că, cel puțin deocamdată, numai în universitățile cu profil artistic și nici acolo peste tot.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
